Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 626 din 27 mai 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 626 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 557 din 23 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Theresia Eckert în Dosarul nr. 12.586/325/2006 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã, dosare având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Cauzele au fost înregistrate la Curtea Constituţionalã cu nr. 558D/2008, nr. 559D/2008, nr. 560D/2008 şi nr. 561D/2008, excepţiile fiind ridicate de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere cã excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate au conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea acestora.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 558D/2008, nr. 559D/2008, nr. 560D/2008 şi nr. 561D/2008 la Dosarul nr. 557D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate. Menţioneazã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 26 februarie 2008, pronunţate în dosarele nr. 12.586/325/2006, nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006, Tribunalul Timiş Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 . Excepţiile au fost ridicate de Therezia Eckert, de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff în dosare având ca obiect "fond funciar".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate al cãrui cuprins este identic în toate dosarele, se susţine, în esenţã, cã, deşi conform Constituţiei cetãţenii strãini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, prin dispoziţiile de lege criticate "se recunoaşte doar cetãţenilor români posibilitatea de a formula cerere (petiţie)", precum şi cã autoritãţile refuzã sã soluţioneze "o asemenea cerere (petiţie) pe considerentul cã deşi justificã un drept de proprietate NU are calitatea de cetãţean român pentru a formula cerere", astfel încât, "practic, i se recunoaşte persoanei vãtãmate faptul cã i s-a încãlcat flagrant dreptul de proprietate, dar nu i se dã posibilitatea de a obţine repararea acestui drept şi implicit recunoaşterea dreptului pretins". Se mai aratã cã "raţiunea pentru care <>Legea nr. 18/1991 a fost publicatã şi modificatã este tocmai de a repara o încãlcare a dreptului fundamental la proprietate realizat între anii 1945-1989", însã "modul în care este prevãzutã aceastã procedurã prin conţinutul <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 îngrãdeşte practic dreptul consfinţit prin legea specialã".
Tribunalul Timiş - Secţia civilã considerã, în toate dosarele, cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 nu sunt contrare prevederilor constituţionale ale: art. 51, "deoarece nimic nu-i împiedicã pe cetãţenii strãini (cum este şi cazul în speţã) sã depunã cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la comisiile locale de fond funciar"; art. 52, întrucât <>art. 53 din Legea nr. 18/1991 "oferã posibilitatea atacãrii în instanţã pe calea plângerii, indiferent de cetãţenia petiţionarului, a soluţiei emise de un organ cu atribuţii administrative ori administrativjurisdicţionale, dacã petiţionarul se considerã vãtãmat într-un drept al sãu"; art. 53, deoarece simpla depunere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate "nu semnificã implicit dobândirea vreunui drept de proprietate", "ci numai conferirea unei vocaţii la reconstituirea in viitor" a acestui drept.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea nr. 18/1991 , republicatã, sunt constituţionale, fiind în deplinã concordanţã cu textele din Constituţie invocate ca fiind încãlcate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorulraportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are urmãtorul cuprins: "Cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate, precum şi foştii cetãţeni români care şi-au redobândit cetãţenia românã, indiferent dacã şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţarã, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestierã, prevãzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai pânã la limita prevãzutã la <>art. 3 lit.h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestierã, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevãzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
Autorii excepţiei susţin cã textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 51 alin. (1) potrivit cãrora "Cetãţenii au dreptul sã se adreseze autoritãţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor", ale art. 52 referitor la "Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã", precum şi ale art. 53 privind "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi".
Examinând excepţia ridicatã, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate. Prin numeroase decizii, respingând excepţia, Curtea a statuat, de exemplu, prin <>Decizia nr. 630 din 26 iunie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, cã dispoziţiile <>Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrãrii în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Prin aceastã decizie s-a reţinut, în esenţã, cã, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciarã - şi scopul declarat al acesteia - retrocedarea cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de cãtre stat -, reglementarea condiţiilor în care opereazã aceastã retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptãţite, constituie opţiunea legiuitorului. Or, potrivit Constituţiei, una dintre modalitãţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este moştenirea legalã, ceea ce presupune cã moştenitorii pot dobândi, dupã anul 2003, terenuri în condiţiile dreptului comun (<>art. 650 din Codul civil şi urmãtoarele), Legea nr. 18/1991 , republicatã, fiind o lege specialã care are ca destinatari doar pe cetãţenii români. Prin decizia menţionatã s-a mai reţinut cã, pe de altã parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care la data intrãrii în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari.
Cele statuate în decizia menţionatã, sub aspectul criticii referitoare la încãlcarea prevederilor art. 46 din Constituţie, îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice schimbarea acesteia.
Cât priveşte invocarea încãlcãrii prevederilor constituţionale ale art. 51 privind "Dreptul de petiţionare", precum şi ale art. 53 referitoare la "restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi", Curtea constatã cã acestea nu sunt incidente în cauzã. De asemenea, nici din perspectiva art. 52 din Constituţie critica formulatã în legãturã cu art. 48 din lege nu poate fi reţinutã. Aceasta, deoarece dispoziţiile constituţionale ale art. 52 se referã la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim sã obţinã recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim. Or, textul de lege criticat nu îngrãdeşte în niciun fel acest drept. Faptul cã unele comisii de aplicare a legii fondului funciar au refuzat sã primeascã cereri de reconstituire a dreptului de proprietate ţine de aplicarea legii şi aceastã atitudine a autoritãţilor publice, ceea ce nu atrage neconstituţionalitatea textului de lege. Împotriva refuzului comisiilor locale de aplicare a legii fondului funciar de a primi cererile de reconstituire a dreptului de proprietate persoanele nemulţumite pot face plângere la instanţa de judecatã în baza prevederilor legii fondului funciar.

Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepţie ridicatã de Theresia Eckert, de Agnes Ramp, de Iohann Sterbling şi Elisabeth Sterbling, de Iuliana Krimm şi Mathias Krimm, precum şi de Josef Neff în dosarele nr. 12.586/325/2006 nr. 12.584/325/2006, nr. 12.588/325/2006, nr. 12.721/325/2006 şi nr. 12.585/325/2006 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 mai 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016