Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 622 din 28 aprilie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 622 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 451 din 30 iunie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ion Dumitru şi George Dumitru în Dosarul nr. 10.963/300/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei Ion Dumitru şi partea Rodica Milea, reprezentatã de avocaţii Haralambie Voicilaş şi Elena Zainea, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei susţine admiterea criticii de neconstituţionalitate, arãtând cã se aflã într-o situaţie disperatã din cauza faptului cã nu a obţinut o locuinţã socialã din partea statului şi nicio ofertã acceptabilã din partea proprietarului imobilului în care locuieşte.
Avocatul prezent considerã invocarea excepţiei de neconstituţionalitate drept un abuz al autorului criticii menit sã determine tergiversarea judecãţii cauzei. În ceea ce priveşte susţinerile chiriaşului, acestea vizeazã aspecte legate de fondul cauzei, iar nu de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 31 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 10.963/300/2006, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a <>art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ion Dumitru şi George Dumitru.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii apreciazã cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 prevede un termen de închiriere a locuinţelor, proprietate privatã a persoanelor fizice sau juridice, orientativ, pânã la 8 aprilie 2004. În cazul locuinţelor proprietate de stat, termenul a fost prelungit cu încã 5 ani conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 8/2004 , care reprezintã, de asemenea, un act normativ care instituie protecţia chiriaşilor. Aşa fiind, se observã cã, raportat la cele douã categorii de chiriaşi, respectiv ai locuinţelor proprietate de stat şi ai locuinţelor proprietate a persoanelor fizice sau juridice, legiuitorul a creat, ca formã de protecţie specialã, regimuri diferite, discriminatorii. Prin acest mod de reglementare, sunt încãlcate dispoziţiile constituţionale referitoare la nivelul de trai, la obligaţia statului de a lua mãsuri de protecţie socialã egale, care sã nu creeze discriminãri între cetãţeni.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând în acest sens practica Curţii Constituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 241/2001 , cu modificãrile ulterioare, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere numai pentru urmãtoarele motive:
a) locuinţa este necesarã pentru a satisface nevoile sale de locuit, ale soţului, pãrinţilor ori copiilor oricãruia dintre aceştia, numai dacã sunt cetãţeni români cu domiciliul în România;
b) locuinţa urmeazã sã fie vândutã în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã;
c) chiriaşul nu a achitat chiria cel puţin 3 luni consecutive în executarea contractului de închiriere;
d) în cazurile prevãzute la art. 13 lit. f)-i)."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 şi 47.
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, precum şi unele dintre articolele ei, printre care şi textele de lege criticate în cauza de faţã, au mai fãcut obiectul controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin <>Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 21 februarie 2005, <>Decizia nr. 512 din 6 octombrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.085 din 2 decembrie 2005, şi <>Decizia nr. 256 din 20 martie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, Curtea a statuat cã mãsurile de protecţie a chiriaşilor, instituite prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , îşi au temeiul constituţional în art. 47 alin. (1) şi în cele ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, finalitatea acestei ordonanţe fiind aceea de a reglementa raporturile dintre chiriaşi şi proprietari, de a oferi soluţii juridice situaţiilor litigioase ivite în procesul aplicãrii <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, prin utilizarea unor mijloace juridice, asigurându-se totodatã posibilitatea pentru proprietar de valorificare a atributelor dreptului sãu de proprietate şi, în acelaşi timp, protecţia chiriaşilor împotriva unor eventuale abuzuri.
De asemenea, Curtea a mai reţinut cã protecţia temporarã a chiriaşilor, inclusiv în condiţiile retrocedãrii imobilelor cãtre foştii proprietari, se realizeazã prin diverse modalitãţi juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioadã de 5 sau 3 ani, dupã caz, asigurarea stabilitãţii, în viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriaşului la reînnoirea contractului de închiriere şi crearea unor garanţii împotriva unei evacuãri abuzive, precum şi a unui drept de preempţiune în cazul în care proprietarul intenţioneazã sã vândã locuinţa.
Considerentele reţinute de Curte în deciziile mai sus menţionate sunt valabile şi în cauza de faţã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.
În plus, Curtea constatã cã posibilitatea recunoscutã proprietarilor ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevãzute de lege, sã poatã interveni pentru a-şi apãra drepturile şi interesele legitime, prin refuzul reînnoirii contractului de închiriere, nu constituie o mãsurã discriminatorie, aşa cum considerã autorii excepţiei, ci reprezintã exclusiv o garanţie a asigurãrii echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
Aşa fiind, prevederile <>art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 nu sunt de naturã a prejudicia interesele vreunei categorii sociale, ci constituie expresia îndeplinirii obligaţiei statului de a lua mãsuri în vederea asigurãrii unui nivel de trai decent propriilor cetãţeni.
Prin urmare, nici critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 47 din Constituţie nu poate fi reţinutã, legiuitorul fiind obligat ca, atunci când stabileşte limitele şi conţinutul dreptului de proprietate, sã ţinã seama de interesele proprietarilor, dar şi de cele ale chiriaşilor cãrora trebuie sã le asigure dreptul la o locuinţã, realizând un echilibru între dreptul de proprietate al persoanelor îndreptãţite la restituirea locuinţelor şi dreptul chiriaşilor din aceste locuinţe la protecţie socialã din partea statului.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ion Dumitru şi George Dumitru în Dosarul nr. 10.963/300/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 aprilie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
_________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016