Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 620 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 18 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 Judecãtoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 315 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Levente Berecki în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece neparticiparea procurorului la judecatã în situaţia în care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate este de naturã a transfera judecãtorului o parte însemnatã din atribuţiile procurorului. Aşa fiind, prin punerea în mişcare a acţiunii penale se creeazã o imixtiune a funcţiei de acuzare în funcţia de judecatã, fapt care duce la încãlcarea dreptului la un proces echitabil. De asemenea, dupã ce a pus în mişcare acţiunea penalã, în absenţa procurorului de la judecatã, preşedintele se implicã activ, exercitând activitãţi şi atribuţii specifice reprezentanţilor Ministerului Public.
Dreptul la un proces echitabil presupune ca judecãtorul sã fie un participant echidistant la judecatã, sã nu se implice în acuzare şi nici în apãrare, orice fel de implicare activã apãrând ca neconstituţionalã. Lipsind de la judecatã, procurorul nu mai poate sã vegheze la respectarea prevederilor legale, deci, dreptul la un proces echitabil este, în opinia autorului, din nou încãlcat.
Judecãtoria Târgu Mureş opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, prin dispoziţiile legale criticate se stabilesc cazurile în care procurorul este obligat sã participe la şedinţele de judecatã ale judecãtorilor, neaducându-se atingere dreptului pãrţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
În plus, procurorii participã la judecatã potrivit voinţei legiuitorului, care este exprimatã în dispoziţiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. În cauzele în care prezenţa procurorului nu este obligatorie, fiind lãsatã la aprecierea sa, procurorul se prezintã la judecatã numai dacã, faţã de elementele concrete ale cauzei, considerã cã este necesar, dar neparticiparea sau participarea procurorului nu poate influenţa decizia judecãtorului.
Mai mult, dispoziţiile art. 315 din Codul de procedurã penalã reprezintã norme de procedurã a cãror reglementare este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 315 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Participarea procurorului, care au urmãtorul conţinut:
"Procurorul este obligat sã participe la şedinţele de judecatã ale judecãtoriilor, în cauzele în care instanţa de judecatã a fost sesizatã prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea sãvârşitã pedeapsa închisorii de 3 ani sau mai mare ori în cauzele în care unul dintre inculpaţi se aflã în stare de detenţie sau în vreuna dintre situaţiile prevãzute în art. 171 alin. 2, precum şi în cazul în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La şedinţele de judecatã privind alte infracţiuni, procurorul participã când considerã necesar.
La şedinţele de judecatã ale celorlalte instanţe, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile criticate sunt incluse în titlul II, cap. II, secţiunea I din Codul de procedurã penalã, destinate desfãşurãrii judecãrii cauzelor care reglementeazã, printre altele, participarea procurorului la şedinţele de judecatã şi rolul acestuia în faza de cercetare judecãtoreascã. Astfel, prevederile legale contestate stabilesc condiţiile participãrii obligatorii şi facultative a procurorului la şedinţele de judecatã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin posibilitatea conferitã procurorului de textele atacate de a nu participa, atunci când considerã necesar, la şedinţele de judecatã privind alte infracţiuni, se permite judecãtorului sã exercite şi funcţia de acuzare, lipsind inculpatul de dreptul la un proces echitabil. În examinarea acestei critici este de reţinut cã dreptul la un proces echitabil presupune, între altele, dreptul de a fi judecat de o instanţã independentã şi imparţialã. Or, indiferent dacã procurorul participã sau nu la şedinţe, judecãtorul se apleacã asupra cauzei de pe o poziţie de independenţã, criteriul dupã care este ţinut sã dezlege pricina fiind incontestabil numai legea, deoarece, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituţie, "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii".
Obligaţia constituţionalã de imparţialitate subzistã pentru judecãtor şi în aceste ipoteze şi nimic nu se opune ca, în raport cu probele administrate în faza dezbaterilor contradictorii şi evaluate potrivit legii, judecãtorul sã pronunţe o hotãrâre de achitare.
Distinct de argumentele de mai sus, Curtea constatã cã, datã fiind noua redactare a art. 279 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, în cazul tuturor infracţiunilor pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã, aceasta din urmã se adreseazã numai organului de cercetare penalã sau procurorului şi, drept consecinţã, sesizarea instanţei de judecatã se va face numai prin rechizitoriu. Aşa fiind, critica autorului excepţiei a rãmas, din aceastã perspectivã, fãrã obiect, deoarece participarea procurorului la şedinţele de judecatã ale judecãtoriilor a devenit obligatorie în cazul tuturor infracţiunilor, legea procesual penalã nemaipermiţând persoanei vãtãmate sã se adreseze cu plângere direct instanţei de judecatã în cazul anumitor infracţiuni de un pericol social mai scãzut.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
