Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 619 din 27 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 557 din 23 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tim Ciclop" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 6.691/115/2006 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 6.691/115/2006, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tim Ciclop" - S.R.L. din Timişoara.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 19 alin. (2) din lege nu respectã prevederile constituţionale referitoare la egalitatea tuturor persoanelor în faţa justiţiei, întrucât stabilesc desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului de cãtre creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor, iar nu de cãtre majoritatea creditorilor înscrişi în tabelul de creanţe al societãţii debitoare. Aceastã din urmã formã de luare a deciziilor în cadrul procedurii insolvenţei este prevãzutã expres de <>art. 17 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 , astfel cã introducerea prin lege a douã variante de adoptare a deciziilor de cãtre creditori apare ca fiind inechitabilã şi discriminatorie pentru acei creditori care nu pot participa la procesul decizional.
Tribunalul Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu conţin norme discriminatorii care sã contravinã principiului de imparţialitate şi de legalitate a justiţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã sistemele de vot din cadrul adunãrii creditorilor, respectiv al comitetului creditorilor nu sunt contrare principiului egalitãţii în faţa justiţiei, ele fiind justificate tocmai de diferenţele substanţiale între competenţele celor douã organe.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate. Modalitatea de desemnare a administratorului judiciar sau a lichidatorului constituie o problemã de procedurã pe care legiuitorul este liber sã o reglementeze, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are urmãtorul conţinut: "La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a adunãrii creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia. În cazul în care remuneraţia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilitã de cãtre judecãtorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvenţã. Creditorii pot decide sã confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de cãtre judecãtorul-sindic."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã procedura insolvenţei este o procedurã specialã, concursualã, o serie dintre drepturile procesuale fiind exercitate nu individual, ci colectiv. Acest specific a condus la crearea unor organe colective - adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor, al cãror rol este de a asigura promovarea intereselor ansamblului creditorilor. Astfel, adunarea creditorilor este convocatã pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevãzute de lege. Pentru facilitatea luãrii deciziilor în cadrul acestui organ colegial, sunt prevãzute douã modalitãţi de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanţelor. Regula în aceastã materie este stabilitã de dispoziţiile <>art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , potrivit cãrora deciziile adunãrii creditorilor se adoptã cu votul titularilor unei majoritãţi, prin valoare, a creanţelor prezente. Existã situaţii speciale, cum este aceea a desemnãrii unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanţa sporitã a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specialã, şi anume votul creditorilor care deţin cel puţin 50% din valoarea totalã a creanţelor.
Opţiunea legiuitorului pentru criteriul valorii şi nu cel al numãrului creditorilor este justificatã de principalul obiectiv al procedurii insolvenţei, respectiv recuperarea creanţelor asupra averii debitorului. Or, în mãsura în care repartizarea sumelor ce rezultã din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiaşi clase de creditori, proporţional cu valoarea creanţelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii sã fie luate prin raportare la valoarea creanţelor, iar nu la numãrul creditorilor.
În ceea ce priveşte comitetul creditorilor, legea prevede cã, în cadrul primei şedinţe a adunãrii creditorilor, aceştia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Acest comitet are un rol diferit de cel al adunãrii creditorilor, atribuţiile lui fiind acelea de a supraveghea permanent activitatea administratorului judiciar sau lichidatorului, de a face recomandãri adunãrii creditorilor cu privire la continuarea activitãţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse şi de a promova în instanţã interesul creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. Aşadar, comitetul, spre deosebire de adunarea creditorilor, nu este un organ de decizie în cadrul procedurii insolvenţei, ci acţioneazã ca un mandatar al acesteia, îndeplinind funcţia de reprezentare a creditorilor înscrişi în tabelul definitiv de creanţe în raporturile cu administratorul judiciar, lichidatorul sau judecãtorul-sindic. Prin urmare, reglementarea în procedura de vot a unei majoritãţi simple, raportate de aceastã datã la numãrul total de membri ai comitetului, prin care acesta hotãrãşte cu privire la atribuţiile care îi sunt conferite prin lege, apare ca fiind pe deplin justificatã de rolul special pe care comitetul îl are în cadrul procedurii insolvenţei.
În considerarea argumentelor prezentate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfãptuirea justiţiei în mod unic, imparţial şi egal pentru toţi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Tim Ciclop" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 6.691/115/2006 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
