Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 619 din 12 mai 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 619 din 12 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 583 din 17 august 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 29 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicatã de Alexandru Mureşan în Dosarul nr. 249/1.752/2010 al Judecãtoriei Jibou.
    La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Sergiu Bogdan din cadrul Baroului Cluj, cu delegaţie depusã la dosar.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul apãrãtorului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, susţinând cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European a fost emisã cu încãlcarea de cãtre Guvern a dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu a existat la acea datã o situaţie extraordinarã, a cãrei reglementare nu putea fi amânatã, iar puterea executivã nu a distins între urgenţa şi necesitatea reglementãrii. De asemenea, apãrãtorul autorului excepţiei susţine cã reglementarea infracţiunii prevãzute la art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 a reprezentat un abuz al puterii executive în folosirea mijloacelor de drept penal, ce încalcã principiul proporţionalitãţii dintre modalitatea de incriminare şi pericolul social al faptei.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã emiterea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 s-a fãcut cu respectarea rigorilor constituţionale, cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţã în domeniul dreptului penal şi cã reglementarea infracţiunilor este o opţiune a statului, ce ţine de politica penalã a acestuia.

                             CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 249/1.752/2010, Judecãtoria Jibou a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22^4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 303/2009.
    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de inculpatul Alexandru Mureşan într-o cauzã având ca obiect sãvârşirea infracţiunii prevãzute la art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, ce are ca element material alternativ al laturii obiective fapta de a vota sãvârşitã de douã sau mai multe ori în ziua de referinţã.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) cu privire la principiul separaţiei şi al echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 23 alin. (12) referitoare la stabilirea şi aplicarea pedepselor în condiţiile şi în temeiul legii, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 115 alin. (4) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţã.
    În acest sens autorul aratã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 303/2009, a fost emisã de Guvern cu încãlcarea condiţiilor de constituţionalitate extrinsecã prevãzute la art. 115 alin. (4) din Constituţie - neexistând o situaţie extraordinarã cu caracter obiectiv care sã justifice adoptarea ordonanţei de urgenţã în cauzã - printr-o arogare neconstituţionalã de cãtre Guvern a puterii legislative, fapt ce constituie o imixiune a acestuia în sfera atribuţiilor puterii legislative, încãlcând principiul separaţiei puterilor în stat, prevãzut la art. 1 alin. (4) din Constituţie.
    În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie, autorul aratã cã semnificaţia restrictivã a noţiunii de "lege" se deduce din interpretarea sistematicã a acestui articol raportat la celelalte norme constituţionale şi are în vedere doar actele normative adoptate de puterea legislativã, nu şi pe cele adoptate în substituirea puterii legislative de cãtre puterea executivã.
    Autorul susţine, de asemenea, cã prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul procedeazã la restrângerea unor drepturi, fapt ce contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 alin. (1).
    Referitor la pretinsa încãlcare a art. 53 alin. (2) din Constituţie, autorul excepţiei susţine cã, în materie penalã, acesta dã forţã constituţionalã principiului minimei intervenţii, potrivit cãruia mijloacele juridice de drept penal urmeazã a fi utilizate ca ultimo ratio, principiu încãlcat de cãtre legiuitor prin reglementarea ca infracţiune a faptei prevãzute la art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007.
    Judecãtoria Jibou apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, prevederile art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 încãlcând dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4), ale art. 23 alin. (12), ale art. 53 alin. (1) şi ale art. 115 alin. (4).
    Cu privire la încãlcarea prin textul de lege criticat a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, instanţa apreciazã cã emiterea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 a reprezentat o ingerinţã a puterii executive în atribuţiile puterii legislative, imixiune ce contravine principiului separaţiei puterilor în stat.
    Instanţa apreciazã, de asemenea, cã noţiunea de "lege", folositã la art. 23 alin. (12) şi art. 53 alin. (1) din Constituţie, are un sens restrictiv, referindu-se doar la actele normative ale puterii legiuitoare, motiv pentru care completarea Legii nr. 33/2007 cu art. 22^4 prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 contravine acestor norme constituţionale.
    Judecãtoria Jibou considerã totodatã cã Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 a fost emisã cu încãlcarea de cãtre Guvern a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, neexistând o situaţie extraordinarã cu caracter obiectiv care sã impunã emiterea acesteia.
    Referitor la pretinsa încãlcare a art. 53 alin. (2) din Constituţie, instanţa apreciazã cã critica formulatã de autorul excepţiei de neconstituţionalitate este neîntemeiatã şi aratã cã, având în vedere funcţiile principale ale dreptului penal, respectiv cea preventiv-educativã şi cea sancţionatoare, incriminarea unor fapte de fraudã electoralã nu încalcã principiul minimei intervenţii, cu atât mai mult cu cât votul multiplu constituie un atentat grav la valoarea socialã protejatã prin reglementarea acestei infracţiuni, un proces electoral neviciat fiind de esenţa unui stat democratic.
    Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens aratã cã Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã în domeniul rezervat legilor organice, prevãzut la art. 73 alin. (3) din Constituţie, în condiţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentalã. Este invocatã astfel Decizia Curţii Constituţionale nr. 34 din 17 februarie 1998. Se aratã, de asemenea, cã prin aprobarea de cãtre Parlament, prin Legea nr. 303/2009, a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009, cu respectarea dispoziţiilor art. 75 şi art. 76 alin. (1) din Constituţie, conţinutul acesteia a dobândit forţa juridicã a unei legi. Totodatã, Avocatul Poporului aratã cã urgenţa situaţiei, a cãrei reglementare nu ar fi putut fi amânatã, este motivatã de legiuitor în preambulul ordonanţei de urgenţã invocate, fiind determinatã de necesitatea asigurãrii unui proces electoral corect şi transparent, de termenul scurt rãmas pânã la desfãşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi de disfuncţionalitãţile constatate în aplicarea Legii nr. 33/2007.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie potrivit încheierii de sesizare, "art. 22^4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European". Având în vedere cã, potrivit dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, modificãrile şi completãrile actelor normative se încorporeazã în actele de bazã, identificându-se cu acestea, de la data intrãrii lor în vigoare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 16 ianuarie 2007, dispoziţii introduse prin art. I pct. 29 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 11/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009.
    Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins:
    - Art. 22^4: "(1) Fapta unei persoane de a vota fãrã a avea drept de vot ori de a vota de douã sau mai multe ori în ziua de referinţã constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."
    În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul criticat încalcã prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4) referitoare la adoptarea ordonanţelor de urgenţã, ale art. 1 alin. (4) cu privire la principiul separaţiei şi al echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 23 alin. (12) referitoare la stabilirea şi aplicarea pedepselor în condiţiile şi în temeiul legii şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
    I. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecã vizând încãlcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea apreciazã cã aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţã în domeniile legilor organice, prevãzute la art. 73 alin. (3) din Constituţie, în condiţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentalã. Interdicţia Guvernului de a reglementa în aceste domenii se referã, în mod expres, numai la ordonanţele emise în temeiul legilor speciale de abilitare, în condiţiile alin. (1)-(3) ale aceluiaşi art. 115, nu şi la ordonanţele de urgenţã. (A se vedea în acest sens Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998, Decizia nr. 538 din 31 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 25 iunie 2007, şi Decizia nr. 426 din 15 aprilie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 21 mai 2010.)
    Cu privire la obligaţia Guvernului de a motiva situaţia extraordinarã a cãrei reglementare nu putea fi amânatã, ce a determinat adoptarea Ordonanţei de urgenţã pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Curtea reţine cã expunerea de motive a ordonanţei cuprinde motivele care au determinat adoptarea acestui act normativ, respectiv termenul foarte scurt rãmas pânã la data desfãşurãrii alegerilor, deficienţele constatate în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 33/2007, precum şi neconcordanţa prevederilor acestei legi cu legislaţia europeanã, semnalatã autoritãţilor româneşti de cãtre Comisia Europeanã, prin Scrisoarea nr. JLS-C3/TV sw (2007) D15221, în al cãror Rãspuns, înregistrat cu nr. 74.680 din 25 februarie 2008, statul român s-a angajat ca pânã la data desfãşurãrii alegerilor pentru Parlamentul European din 2009 sã modifice legislaţia naţionalã, astfel încât aceasta sã se conformeze acquis-ului comunitar. Toate aceste motive demonstreazã existenţa unei situaţii extraordinare a cãrei reglementare nu putea fi amânatã.
    II. 1. În privinţa incriminãrii unor fapte ca infracţiuni, Curtea constatã cã norma constituţionalã prevãzutã la art. 23 alin. (12) vizeazã noţiunea de "lege" în înţelesul de act de reglementare primarã, şi nu în înţeles strict formal. În acest sens, prin Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, Curtea a arãtat cã "în ceea ce priveşte noţiunea de «lege» utilizatã în Constituţie, republicatã, în art. 124, potrivit cãruia justiţia se înfãptuieşte în numele legii, iar judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii, Curtea reţine cã aceasta are în vedere un sens larg ce acoperã ansamblul dispoziţiilor normative cuprinse în Legea fundamentalã şi actele normative ce formeazã dreptul intern. Astfel, conceputul de «lege» are mai multe înţelesuri în funcţie de distincţia ce opereazã între criteriul formal sau organic şi cel material". De asemenea, Curtea a statuat prin numeroase decizii, pronunţate în urma controlului exercitat asupra prevederilor unor ordonanţe de urgenţã ale Guvernului, constituţionalitatea normelor de reglementare a infracţiunilor prevãzute în cadrul acestor acte normative. (A se vedea în acest sens Decizia nr. 829 din 22 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 13 iulie 2010, şi Decizia nr. 605 din 6 mai 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010.)
    Având în vedere argumentele expuse anterior, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie, în privinţa reglementãrii prin ordonanţã de urgenţã a infracţiunii prevãzute la art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007.
    2. În ceea ce priveşte critica dispoziţiilor art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, în conformitate cu care acestea ar contraveni principiului minimei intervenţii, Curtea constatã cã incriminarea ca infracţiuni a faptelor ce prezintã un anumit grad de pericol social ţine de politica penalã a statului, iar stabilirea acesteia este de competenţa legiuitorului.
    În cauza de faţã, Curtea reţine cã prin incriminarea faptei de vot multiplu sunt ocrotite valori sociale importante, iar nesocotirea acestora ar prezenta un pericolul social sporit. Toate acestea demonstreazã faptul cã legiuitorul este îndreptãţit din punct de vedere constituţional sã incrimineze aceste fapte, sã impunã sancţiuni penale disuasive.
    Întrucât textul criticat nu încalcã art. 23 alin. (12) din Constituţie, Curtea constatã cã art. 53 din Constituţie, invocat de autorul excepţiei, nu are incidenţã în cauzã.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                        În numele legii
                           DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22^4 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicatã de Alexandru Mureşan în Dosarul nr. 249/1.752/2010 al Judecãtoriei Jibou.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2011.

                         PREŞEDINTELE
                    CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                      AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                     Cristina Teodora Pop

                         -------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016