Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 618 din 28 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Constantin Gusman şi Maria Gusman în Dosarul nr. 21.682/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii în aceastã materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 21.682/215/2007, Tribunalul Dolj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Constantin Gusman şi Maria Gusman.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile criticate încalcã dreptul de proprietate privatã garantat de art. 44 din Constituţie, în mãsura în care permit restituirea în naturã "indiferent în posesia cui se aflã". Deşi textul foloseşte noţiunea de posesie, este evidentã trimiterea la dreptul de proprietate în conţinutul cãruia intrã şi elementul posesie, astfel cã se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora "nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire".
Tribunalul Dolj - Secţia civilã apreciazã excepţia ca fiind neîntemeiatã. Prevederile <>art. 9 din Legea nr. 10/2001 nu reprezintã o abatere de la principiile constituţionale privind ocrotirea proprietãţii private, deoarece dreptul de proprietate renaşte în favoarea foştilor proprietari sau a moştenitorilor acestora, în condiţiile imperativ stabilite de lege.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã excepţia ca fiind neîntemeiatã, apreciind cã stabilirea unor mãsuri reparatorii, constând în restituirea în naturã sau în echivalent pentru unele imobile, nu echivaleazã cu o expropriere sau confiscare, ci reprezintã rezultatul opţiunii legiuitorului care se întemeiazã pe dreptul pe care acesta îl are de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecutã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, texte de lege care au urmãtorul conţinut: "Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se aflã în prezent, se restituie în naturã în starea în care se aflã la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 şi art. 44 alin. (1), (3) şi (7).
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat constituie expresia aplicãrii principiului general de drept al reparãrii în naturã a prejudiciilor cauzate, statuând cã restituirea imobilului preluat abuziv se realizeazã în starea în care acesta se aflã la data cererii de restituire şi liber de orice sarcini.
Reglementând restituirea imobilului liber de sarcini, legiuitorul a creat un caz de stingere a sarcinilor care pot greva bunurile ce fac obiectul <>Legii nr. 10/2001 , în acord cu finalitatea acestui act normativ, şi anume repararea abuzurilor sãvârşite în perioada comunistã în ceea ce priveşte preluãrile de cãtre stat a imobilelor proprietate privatã a persoanelor fizice sau juridice private.
Soluţia adoptatã este cu atât mai echitabilã cu cât persoana îndreptãţitã la restituire, beneficiarul normei, nu este un succesor în drepturi al persoanei care deţine bunul la momentul cererii de restituire. Astfel, în situaţia în care deţinãtorul actual al imobilului a constituit o garanţie realã asupra acestuia, pentru garantarea unei creanţe, aceasta se va stinge, în temeiul legii, ca efect al restituirii în naturã a imobilului. Stingerea garanţiei nu are semnificaţia exonerãrii de rãspundere a deţinãtorului imobilului faţã de persoanele cu care acesta a intrat în raporturi juridice.
Pe de altã parte, Curtea constatã cã, deşi textul de lege criticat conţine sintagma "libere de orice sarcini", norma are incidenţã numai asupra garanţiilor reale, ca mijloace juridice accesorii unui raport juridic de obligaţie, prin care creditorul îşi asigurã posibilitatea realizãrii în naturã a creanţei sale prin afectarea unui bun al debitorului, apãrându-se împotriva eventualei insolvabilitãţi a acestuia, iar nu şi asupra sarcinilor, care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. Astfel, nu intrã sub incidenţa legii sarcinile izvorâte din servituţi naturale sau legale, privind protecţia mediului, sau asigurarea bunei vecinãtãţi, care au un regim juridic diferit, şi ale cãror efecte juridice continuã sã se producã indiferent de succesiunea în timp a titularilor dreptului de proprietate asupra imobilului. Dreptul de servitute este un drept real principal, perpetuu, care se menţine atât timp cât existã situaţia care a determinat constituirea lui, respectiv cât existã cele douã imobile: primul, asupra cãruia se greveazã sarcina, şi al doilea, pentru uzul şi utilitatea cãruia se constituie servitutea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 9 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Constantin Gusman şi Maria Gusman în Dosarul nr. 21.682/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
