Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 612 din 15 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.117 din 12 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Schenker în Dosarul nr. 186/Ap/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 186/Ap/2005, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Schenker.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã, în esenţã, cã prevederile legale criticate "limiteazã în timp accesul la justiţie (...) şi în final posibilitatea obţinerii unui drept de proprietate", prin instituirea unui termen derogatoriu de la dreptul comun, în interiorul cãruia poate fi exercitat dreptul la acţiune în justiţie.
Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã prevederea legalã criticatã nu încalcã accesul liber la justiţie şi nici dreptul de proprietate privatã, deoarece legiuitorul este îndreptãţit sã stabileascã un termen de prescripţie, derogator de la dreptul comun, "în vederea asigurãrii stabilitãţii circuitului civil, având în vedere caracterul special al imobilelor ce intrã sub incidenţa acestui act normativ."
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se aratã cã "din interpretarea sistematicã a dispoziţiilor Legii fundamentale reiese cã reglementarea procedurii de judecatã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului, care, în considerarea unor situaţii deosebite, poate institui şi reguli procedurale speciale, derogatorii de la dreptul comun (...)". Se mai aratã cã prevederea legalã criticatã reprezintã "o asemenea regulã proceduralã specialã, menitã sã asigure securitatea circuitului civil şi stabilitatea raporturilor juridice civile, prin rezolvarea situaţiei juridice a imobilelor ce cad sub incidenţa <>Legii nr. 10/2001 . În opinia Guvernului, textul de lege criticat nu contravine nici dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate privatã, deoarece aceste dispoziţii devin aplicabile ulterior momentului reconstituirii dreptului de proprietate privatã, iar, pe de altã parte, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile art. 21 şi nici pe cele ale art. 44 din Constituţie. Se aratã, invocându-se jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cã textul de lege criticat asigurã liberul acces la justiţie, ceea ce presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte actul de justiţie, iar termenul instituit prin aceastã reglementare, în interiorul cãruia poate fi exercitat dreptul la acţiunea în constatarea nulitãţii absolute a actelor juridice de înstrãinare a imobilelor preluate în mod abuziv, este impus de raţiunea evitãrii unor stãri de incertitudine prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile. Se mai aratã cã textul de lege criticat este în concordanţã cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie, deoarece legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, astfel încât sã nu contravinã intereselor generale sau intereselor particulare legitime ale altor subiecte de drept.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit Încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale din 28 iunie 2005, îl reprezintã prevederile <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
<>Legea nr. 10/2001 a fost modificatã şi completatã prin titlul I cuprins în <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
În temeiul <>art. VII din titlul I al Legii nr. 247/2005 , <>Legea nr. 10/2001 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, iar în prezent, în urma renumerotãrii textelor, art. 46 alin. (5) a devenit art. 45 alin. (5), cu acelaşi cuprins: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi."
Termenul de un an a fost prelungit succesiv prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 109/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 145/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu indicã expres nici un text din Constituţie pretins a fi încãlcat, din motivarea excepţiei rezultã cã prevederile legale criticate sunt considerate contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1), referitoare la accesul liber la justiţie, şi în art. 44 alin. (1), referitoare la garantarea dreptului de proprietate.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã, pentru urmãtoarele considerente:
Textul de lege criticat a mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţionalã pronunţându-se în mod constant asupra acestuia, prin raportare la dispoziţiile <>art. 21 şi 44 din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 427 din 18 noiembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003, s-a statuat cã prevederile <>art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 [devenit art. 45 alin. (5) în urma republicãrii legii] nu contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, deoarece legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale pentru situaţii deosebite, astfel încât liberul acces la justiţie sã nu fie afectat. S-a mai arãtat cã "Exercitarea unui drept de cãtre titularul sãu nu poate avea loc decât într-un anumit cadru legal, [...] cu respectarea anumitor exigenţe, cãrora li se subsumeazã şi instituirea unor termene, dupã a cãror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilã. [...] <>Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaşte dreptul titularului la exercitarea acţiunii în constatarea nulitãţii absolute a actelor juridice de înstrãinare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigurã posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen, impus de raţiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stãri de incertitudine prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile, precum şi de asigurarea stabilitãţii şi securitãţii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate."
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, prin aceeaşi decizie, Curtea, respingând excepţia, a statuat cã "exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizatã, iar legiuitorul este îndreptãţit sã stabileascã conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua şi art. 136 alin. (5) din Constituţie. Potrivit acestor dispoziţii, legiuitorul ordinar este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, [...] în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea constatã cã, prin reglementarea dedusã controlului, legiuitorul nu a fãcut decât sã dea expresie acestor imperative, în limitele şi potrivit competenţei sale constituţionale."
Atât soluţia pronunţatã în decizia menţionatã, cât şi considerentele ce au stat la baza acesteia îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Schenker în Dosarul nr. 186/Ap/2005 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
