Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 611 din 15 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic si art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.111 din 8 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, excepţie ridicatã de Ilie Nisioi în Dosarul nr. 103/2005 al Judecãtoriei Câmpulung Moldovenesc.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu aduc atingere principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât legiuitorul este singurul competent sã reglementeze categoriile de fapte care constituie infracţiuni, respectiv contravenţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 103/2005, Judecãtoria Câmpulung Moldovenesc a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, excepţie ridicatã de Ilie Nisioi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã, întrucât în temeiul dispoziţiilor <>art. 107 din Legea nr. 26/1996 şi <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 , autoritatea centralã care rãspunde de silviculturã este competentã a stabili valoarea pagubelor cauzate fondului forestier pornind de la preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã fixat prin ordin al ministrului, iar de stabilirea acestei valori depinde calificarea faptei ca fiind contravenţie sau infracţiune, este evident cã se permite imixtiunea unui organ al administraţiei de stat, deci a executivului, în sfera legislativului. Acest aspect contravine, pe de o parte, prevederilor art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cãrora stabilirea rãspunderii penale se face numai în condiţiile şi în temeiul legii, iar pe de altã parte, principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Pentru motivele expuse mai sus, se apreciazã cã sunt nesocotite şi prevederile art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitor la dreptul persoanei la un proces echitabil.
Judecãtoria Câmpulung Moldovenesc apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate, referindu-se doar la evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier şi stabilirea cuantumului despãgubirilor, fãrã a descrie elementele constitutive ale unei infracţiuni sau pedeapsa pe care organele judiciare trebuie sã o aplice, nu intrã în coliziune cu principiul constituţional al legalitãţii incriminãrii şi pedepsei, care impune prevederea expresã în legea penalã, atât a faptei, cât şi a pedepsei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul considerã neîntemeiatã critica de neconstituţionalitate, arãtând cã, din examinarea dispoziţiilor legale ce fac obiectul excepţiei, coroborate cu art. 98 din Codul silvic, rezultã în mod evident cã acestea definesc infracţiunile şi contravenţiile pe care le prevãd, descriind comportamentul ilegal incriminat şi stabilind pedepsele aplicabile.
În ceea ce priveşte preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã, deşi acesta este stabilit de cãtre autoritatea centralã care rãspunde de silviculturã, evaluarea pagubelor se face în temeiul unei împuterniciri date prin lege organicã, având la bazã criterii determinate de lege.
Avocatul Poporului apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, textele de lege criticate reprezentând consacrarea regulii constituţionale potrivit cãreia nici o pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, potrivit cãrora "Evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracţiuni şi contravenţii se face potrivit criteriilor şi cuantumurilor stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã şi aprobate prin lege", precum şi dispoziţiile <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 6 aprilie 2000, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "Preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior, pe baza cãruia se determinã, potrivit legii, cuantumul despãgubirilor pentru pagubele produse prin contravenţii, se stabileşte de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în:
- Art. 1 alin. (4): "Statul se organizeazã potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã - în cadrul democraţiei constituţionale.";
- Art. 23 alin. (12): "Nici o pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii."
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate încalcã şi prevederile art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale: "Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzaţii în materie penalã îndreptate împotriva sa. Hotãrârea trebuie sã fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanţã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, prin textele de lege criticate, legiuitorul a prevãzut cã evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infracţiuni şi contravenţii se face potrivit criteriilor şi cuantumurilor stabilite de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, fapt ce nu relevã nici un fine de neconstituţionalitate. Astfel, reglementând aspecte de ordin tehnic, este firesc ca determinarea acestora sã se facã de un organ de specialitate, fãrã ca o atare competenţã sã poatã fi calificatã ca o încãlcare a principiului separaţiei puterilor în stat. Mai mult, în condiţiile în care cele astfel stabilite sunt aprobate prin lege, nu se poate susţine nici înfrângerea principiului legalitãţii incriminãrii şi pedepsei.
Aceeaşi concluzie o impune şi examinarea criticii referitoare la <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 , potrivit cãruia preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se stabileşte de ministerul de resort.
Pe de altã parte, în argumentarea criticii sale autorul excepţiei pierde din vedere faptul cã, indiferent de încadrarea juridicã a conduitei incriminate, ca infracţiune sau contravenţie, aceasta este supusã controlului instanţelor, prilej cu care autorul faptei beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile prevãzute de Constituţie şi lege, inclusiv de posibilitatea de a dovedi cã întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realitãţii.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice sunt în concordanţã cu prevederile internaţionale cuprinse în art. 6 paragraful întâi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic şi <>art. 13 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, excepţie ridicatã de Ilie Nisioi în Dosarul nr. 103/2005 al Judecãtoriei Câmpulung Moldovenesc.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
