Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 610 din 21 septembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 888 din 31 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mathe Horvath în Dosarul nr. 5.004/1468/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, deoarece prevederile legale criticate asigurã pe deplin dreptul la apãrare şi liberul acces la justiţie al inculpatului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 aprilie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 5.004/1468/2005, Tribunalul Mureş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mathe Horvath în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã reprezentarea juridicã, instituţie ce diferã în mod esenţial de asistenţa juridicã, este un drept al persoanei fizice ori juridice care nu poate fi impus. Or, în ipoteza textului legal criticat, inculpatul nu se poate opune reprezentãrii sale şi nici nu are libertatea de a-şi alege reprezentantul. Iatã de ce, în opinia autorului, este lezat dreptul persoanei de a se adresa direct justiţiei, drept ce a fost convertit într-un acces indirect prin reprezentant.
De asemenea, pentru a se putea aprecia cã în cursul unui proces s-a garantat pãrţilor dreptul la apãrare, este necesar ca acestea sã beneficieze de asistenţã juridicã. Dacã art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã obligã instanţa sã asigure, în cursul procesului având ca obiect comisia rogatorie, doar reprezentarea inculpatului, nu şi asistenţa juridicã a acestuia, este evident cã se aduce atingere dreptului constituţional invocat.
Tribunalul Mureş - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate încalcã egalitatea de tratament juridic şi echitatea procedurilor, precum şi dreptul la apãrare, consacrate de art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţia României, şi art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit. c) şi d) din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece, potrivit art. 134 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, "oricare dintre pãrţi poate cere sã fie citatã la efectuarea comisiei rogatorii". De acest drept poate beneficia şi inculpatul arestat, situaţie în care devin aplicabile prevederile generale în materie de asistenţã juridicã, care va fi prestatã de un avocat ales ori numit din oficiu.
Dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã devin incidente numai în situaţia în care inculpatul arestat nu solicitã sã fie citat potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol.
Garanţiile procesuale privind apãrarea inculpatului arestat sunt asigurate şi în cazul comisiei rogatorii, prin reprezentarea acestuia de cãtre apãrãtorul desemnat din oficiu de cãtre instanţa care efectueazã comisia rogatorie.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalitãţile instituite de lege.
În vederea garantãrii dreptului la apãrare, când inculpatul este arestat, instanţa care urmeazã a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui apãrãtor din oficiu, care îl va reprezenta. Mai mult, când comisia rogatorie s-a dispus de cãtre instanţa de judecatã, pãrţile pot formula în faţa acesteia întrebãri care vor fi transmise instanţei egale în grad ce urmeazã a efectua comisia rogatorie.
În plus, pe parcursul întregului proces, inculpatului îi sunt asigurate toate drepturile de a se apãra împotriva învinuirilor ce i se aduc, de a dovedi nevinovãţia sa şi de a avea posibilitatea de a fi asistat de un avocat. Ca atare, dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate, prin care instanţa dispune desemnarea unui apãrãtor din oficiu, dau expresie dreptului la apãrare.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Drepturile pãrţilor în cazul comisiei rogatorii, care au urmãtorul conţinut: "Când inculpatul este arestat, instanţa care urmeazã a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui apãrãtor din oficiu, care îl va reprezenta."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitoare la accesul neîngrãdit la justiţie al oricãrei persoane şi ale art. 24 referitoare la Dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã nu încalcã liberul acces la justiţie şi nici dreptul la apãrare al inculpatului, aşa cum fãrã temei se susţine în motivarea excepţiei, deoarece în mod evident scopul reglementãrii îl constituie tocmai asigurarea unei mãsuri de protecţie a inculpatului arestat, care sã-i ofere acestuia posibilitatea efectivã de a-şi exercita dreptul la apãrare, în condiţiile în care din motive obiective anumite acte procesuale nu pot fi efectuate de însãşi instanţa competentã sã judece cauza, fiind necesar sã se apeleze la o altã instanţã, care are posibilitatea sã efectueze acele acte procesuale.
Pe de altã parte, inculpatul are posibilitatea sã combatã în tot cursul procesului, inclusiv în cãile de atac, probele administrate împotriva sa prin comisie rogatorie, dupã cum are posibilitatea de a cere completarea probatoriului şi efectuarea oricãror alte acte procesuale prevãzute de lege pentru aflarea adevãrului şi soluţionarea corectã a cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Mathe Horvath în Dosarul nr. 5.004/1.468/2005 al Tribunalului Mureş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 septembrie 2006.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
