Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 610 din 20 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 610 din 20 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) si (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 16 iulie 2007

Comenteaza legea


    Ioan Vida             - preşedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecãtor
    Acsinte Gaspar        - judecãtor
    Kozsokar Gabor        - judecãtor
    Petre Ninosu          - judecãtor
    Ion Predescu          - judecãtor
    Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
    Tudorel Toader        - judecãtor
    Marinela Mincã        - procuror
    Marieta Safta         - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, invocatã, cât priveşte alin. (2) al art. III din actul normativ menţionat, de Daniel Popa în Dosarul nr. 76/2006 al Curţii Militare de Apel, de Daniel Andrei, Petre Baciu, Cristian Caramizaru, Adrian Cornel Dumitrescu, Marin Cristian Ene, Iulian Ene, Marius Grosu, Marius Hambic, Ion Neacşu, Gheorghe Şerban, Liviu Ştefanescu, Mihai Tãbãroiu, Silviu Nicuşor Tripon, Dãnuţ Cãtãlin Brâncoveanu, Dumitrache Gaiu, Monel Gabriel Meiţoiu şi Dorel Mihai în Dosarul nr. 49/2006 al Curţii Militare de Apel, iar, cât priveşte alin. (2) şi (3) ale <>art. III din Legea nr. 356/2006 , de Costel Ionescu în Dosarul nr. 123/2006 al aceleiaşi instanţe.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 10 mai 2007 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când, în urma deliberãrilor, Curtea a dispus amânarea pronunţãrii, succesiv, pentru data de 29 mai 2007, 7 iunie 2007, 19 iunie 2007 şi 20 iunie 2007.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 21 noiembrie 2006 şi 8 decembrie 2006, pronunţate în dosarele nr. 76/2006 şi, respectiv, nr. 49/2006, Curtea Militarã de Apel a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. III alin. (2) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã în dosarele menţionate de Daniel Popa şi, respectiv, de Daniel Andrei, Petre Baciu, Cristian Cãrãmizaru, Adrian Cornel Dumitrescu, Marian Cristian Ene, Iulian Ene, Marius Grosu, Marius Hambic, Ion Neacşu, Gheorghe Şerban, Liviu Ştefãnescu, Mihai Tãbãroiu, Silviu Nicuşor Tripon, Dãnuţ Cãtãlin Brâncoveanu, Dumitrache Gaiu, Monel Gabriel Meiţoiu şi Dorel Mihai.
Prin Încheierea din 7 decembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 123/2006, Curtea Militarã de Apel a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã de Costel Ionescu în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identicã în dosarele nr. 76/2006 şi, respectiv, nr. 49/2006 ale Curţii Militare de Apel, se susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate, care permit judecarea în continuare, de cãtre instanţele militare, a infracţiunilor sãvârşite de civili, sunt în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Se invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume cauza Maszni împotriva României, 2006, în care s-a reţinut cã obiectivitatea şi imparţialitatea magistraţilor militari sunt ştirbite prin subordonarea şi dependenţa faţã de Ministerul Apãrãrii Naţionale sub aspectul carierei militare, a drepturilor salariale şi a apartenenţei la ierarhia armatei. Astfel, judecarea civilului de cãtre o instanţã militarã, doar pe considerentul cã fapta a fost sãvârşitã împreunã cu un militar, încalcã dreptul acestuia de a fi judecat de un tribunal imparţial şi independent, aşadar, implicit, dreptul la un proces echitabil.
În plus, în Dosarul nr. 123/2006 al Curţii Militare de Apel se susţine cã dispoziţiile <>art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 356/2006 contravin prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2), potrivit cãrora justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. Aceasta întrucât, prin menţinerea unor cauze penale privind persoane care nu au calitatea de militar în competenţa instanţelor militare, se creeazã situaţia ca, pentru fapte egale, comise sub incidenţa aceloraşi norme de drept penal material, de persoane având calitãţi identice, unele persoane sã fie judecate de instanţe ordinare, iar altele de instanţe speciale, "numai şi numai în funcţie de momentul sesizãrii". Se invocã, totodatã, şi prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (5), care interzic înfiinţarea de instanţe extraordinare, instanţele militare având, în opinia autorului excepţiei, acest caracter, precum şi cele ale art. 15 alin. (2) teza a doua, referitoare la principiul neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Curtea Militarã de Apel apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã judecãtorii militari au un regim similar cu cel al judecãtorilor civili, deoarece rãspunderea lor disciplinarã poate fi angajatã doar în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, organizarea instanţelor militare este similarã cu cea a instanţelor civile, bugetul fiind aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi doar executat de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale. Dobândirea gradelor militare este un element secundar atât timp cât cariera în instanţele militare nu este influenţatã de acestea, promovarea realizându-se exclusiv pe baza activitãţii judiciare, a examenului dat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. În opinia instanţei, <>Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, care a abrogat <>Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, a înlãturat dubiile cu privire la independenţa judecãtorului militar, existente sub imperiul vechii reglementãri. Se mai aratã cã art. 15 alin. (2) teza a doua din Constituţie are în vedere legea penalã mai favorabilã, iar nu pe cea procesual penalã, unde principiul este cel al aplicãrii imediate.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate. În ceea ce priveşte decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului, la care se face referire în motivarea excepţiei, se aratã cã, în argumentarea acesteia, nu se exclude posibilitatea existenţei unor instanţe militare, ci numai limitarea posibilitãţii ca persoane civile sã fie judecate de aceste instanţe. În opinia Guvernului, "prin dispoziţiile tranzitorii, legiuitorul, evaluând impactul unei eventuale retrimiteri a unei cauze la parchetele sau instanţele civile, a considerat cã, în rezolvarea cauzei, trebuie sã aibã prioritate principiul soluţionãrii cauzei într-un termen rezonabil."
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Aratã cã dispoziţiile legale criticate se aplicã în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în aceeaşi situaţie juridicã, fãrã nicio discriminare pe criterii arbitrare, precum şi faptul cã stabilirea unor reguli speciale privind competenţa instanţelor judecãtoreşti nu constituie o încãlcare a dreptului la un proces echitabil. În opinia Avocatului Poporului, prin normele procesual penale criticate, legiuitorul, stabilind competenţa de urmãrire penalã şi de judecatã a cauzelor aflate pe rolul parchetelor ori instanţelor militare, care, la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 356/2006 , sunt date în competenţa parchetelor ori instanţelor civile, a urmãrit sã asigure continuitate, eficienţã şi credibilitate activitãţii de urmãrire penalã şi de judecatã, tocmai în scopul realizãrii actului de justiţie într-un termen rezonabil şi în mod echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au urmãtorul cuprins:
"(2) Cauzele aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecatã la parchetele ori instanţele militare la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, date în competenţa parchetelor sau instanţelor civile, vor continua sã fie urmãrite ori judecate de parchetele sau instanţele militare.
(3) Cauzele aflate în curs de judecatã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor continua sã fie judecate de instanţele competente, potrivit dispoziţiilor aplicabile anterior acestei date. În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacã se dispune desfiinţarea sau, dupã caz, casarea hotãrârii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa competentã, potrivit prezentei legi."
Prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 15 alin. (2) care consacrã principiul neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) şi (3) privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 alin. (5) teza întâi privind interdicţia înfiinţãrii de instanţe extraordinare. Se invocã totodatã dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Se susţine, în esenţã, cã normele tranzitorii reglementate de <>art. III alin. (2) şi (3) din Legea nr. 356/2006 sunt în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale mai sus menţionate, întrucât permit judecarea în continuare, de cãtre instanţele militare, a infracţiunilor sãvârşite de civili.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi celor ale alin. 2 al aceluiaşi articol, modificat prin <>art. I pct. 17 din Legea nr. 356/2006 , "În caz de indivizibilitate sau conexitate, dacã competenţa în raport cu diferiţii fãptuitori ori diferitele fapte aparţine, potrivit legii, mai multor instanţe" şi "dacã dintre instanţe una este civilã, iar alta militarã, competenţa revine instanţei civile". În redactarea anterioarã, în aceeaşi situaţie de indivizibilitate sau conexitate, competenţa revenea instanţei militare, ceea ce avea drept consecinţã ca persoane care nu aveau calitatea de militar sã fie judecate de instanţe militare.
Având în vedere prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţia României, potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute prin lege, Curtea Constituţionalã constatã cã ambele reglementãri, atât cea actualã, cât şi reglementarea anterioarã, sunt conforme cu Legea fundamentalã. De asemenea, Curtea reţine cã existenţa şi funcţionarea parchetelor şi instanţelor militare nu contravin normelor şi principiilor constituţionale.
Curtea nu poate primi critica de neconstituţionalitate formulatã în cauzã, în sensul cã judecarea de cãtre instanţele militare a unor persoane civile pentru infracţiuni sãvârşite împreunã cu militari ar încãlca dreptul acestora de a fi judecate de tribunale imparţiale şi independente şi, deci, dreptul lor la un proces echitabil, dat fiind cã, prin statutul magistraţilor care le compun ca şi prin procedura pe care o urmeazã - aceeaşi dupã care judecã şi instanţele civile - instanţele militare sunt instanţe imparţiale, iar judecãtorii militari sunt independenţi şi se supun numai legii. În acest sens, prin <>Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituţionalã a reţinut urmatoarele: "În ceea ce priveşte statutul magistraţilor militari, <>art. 30^1 din Legea nr. 303/2004 nou introdus prevede: «Poate fi numitã judecãtor sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru intrarea în magistraturã, dupã dobândirea calitãţii de ofiţer activ în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale.» Rezultã din aceastã reglementare cã numirea, promovarea şi evoluţia carierei de magistrat a judecãtorilor şi procurorilor militari se fac în aceleaşi condiţii ca şi în cazul magistraţilor de la celelalte instanţe judecãtoreşti şi parchete. Singura condiţie suplimentarã pe care trebuie sã o îndeplineascã înainte de a fi numiţi este aceea de a deveni militar activ în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale. Aceasta însã nu înseamnã relaţii de subordonare pe planul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin magistraţilor. Magistraţii militari beneficiazã de toate drepturile şi au toate obligaţiile prevãzute de lege pentru judecãtori, respectiv pentru procurori."
Opţiunea legiuitorului de a trece în competenţa instanţelor civile cauzele în care sunt inculpate persoane care nu au calitatea de militari şi care au comis infracţiuni împreunã cu persoane având calitatea de militari nu s-a întemeiat, aşadar, pe constatarea cã instanţele militare nu îndeplinesc condiţiile de independenţã şi de obiectivitate inerente sistemului judiciar într-un regim democratic, cãci, dacã aceasta ar fi fost raţiunea modificãrii Codului de procedurã penalã prin <>Legea nr. 356/2006 , aceastã modificare ar fi trebuit urmatã de desfiinţarea instanţelor militare. Prin modificarea legislativã operatã, legiuitorul a dat curs unor raţiuni de bunã administrare a justiţiei şi tendinţei manifestate în celelalte sisteme judiciare democratice de restrângere a competenţei instanţelor militare exclusiv în sfera faptelor penale comise de personalul militar. În sensul anchetãrii şi judecãrii de cãtre parchetele şi instanţele civile a cauzelor în care alãturi de militari sunt implicaţi şi civili, este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Cauza Maszni împotriva României, 2006.
În schimb, Curtea Constituţionalã constatã cã, prin dispoziţiile <>art. III alin. (2) şi (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006 , legiuitorul a menţinut în mod nejustificat competenţa instanţelor militare şi, respectiv, a parchetelor militare, în cauzele aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecatã la data intrãrii în vigoare a acestei legi. În aplicarea acestor texte ale legii, ar urma ca parchetele militare şi, respectiv, instanţele militare sã continue urmãrirea penalã şi judecata împotriva unor persoane care nu au calitatea de militari.
Aceastã derogare este vãdit discriminatorie în raport cu criteriul avut în vedere de legiuitor în modificarea art. 35 alin. 1 şi 2 din Codul de procedurã penalã, şi anume lipsa calitãţii de militar a unuia sau unora dintre fãptuitori. În consecinţã, Curtea Constituţionalã constatã cã textele de lege menţionate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României privind egalitatea în drepturi, întrucât reglementeazã diferit competenţa de urmãrire penalã şi de judecatã a unor persoane având acelaşi statut şi aflate în aceeaşi situaţie juridicã, datã de acuzaţia de a fi sãvârşit o faptã penalã, astfel încât, cu privire la aceste texte de lege, excepţia urmeazã sã fie admisã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. III alin. (3) teza finalã din Legea nr. 356/2006 , potrivit cãrora "În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacã se dispune desfiinţarea sau, dupã caz, casarea hotãrârii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa competentã, potrivit prezentei legi", Curtea constatã cã acestea nu sunt incidente în cauzã, întrucât judecarea litigiului în care a fost ridicatã excepţia de neconstituţionalitate se aflã în primã instanţã, iar nu în ipoteza normei criticate. Ca urmare, având în vedere <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãruia "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legaturã cu soluţionarea cauzei [...]", excepţia de neconstituţionalitate a <>art. III alin. (3) teza finalã din Legea nr. 356/2006 urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã, neavând legaturã cu soluţionarea cauzei.

Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (2) şi alin. (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie invocatã de Daniel Popa, Daniel Andrei, Petre Baciu, Cristian Cãrãmizaru, Adrian Cornel Dumitrescu, Marin Cristian Ene, Iulian Ene, Marius Grosu, Marius Hambic, Ion Neacşu, Gheorghe Şerban, Liviu Ştefãnescu, Mihai Tãbãroiu, Silviu Nicuşor Tripon, Dãnuţ Cãtãlin Brâncoveanu, Dumitrache Gaiu, Monel Gabriel Meiţoiu, Dorel Mihai şi Costel Ionescu în dosarele nr. 76/2006, nr. 49/2006 şi, respectiv, nr. 123/2006 ale Curţii Militare de Apel şi constatã cã aceste dispoziţii sunt neconstituţionale.
2. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (3) teza finalã din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, invocatã de Costel Ionescu în Dosarul nr. 123/2006 al Curţii Militare de Apel.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 iunie 2007.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Marieta Safta

----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Curtea Constitutionala, DECIZIE nr. 610 din 20 iunie 2007

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"