Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Vasile Gionea - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Antonie Iorgovan - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea recursului formulat de Ministerul Public impotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 21 din 14 martie 1994 .
La apelul nominal fãcut în şedinţa publica pãrţile au fost lipsa.
Procedura legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele completului da cuvintul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a recursului şi de casare a deciziei atacate.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Inculpatii Ivascencu Ştefan şi Ignat Petrea au invocat, în dosarul nr. 2031/1993 al Judecãtoriei Tulcea, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal, cu motivarea ca acestea contravin prevederilor art. 135 alin. (2) şi (4) din Constituţie, fiind abrogate prin dispoziţiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentalã.
Prin Decizia nr. 21 din 14 martie 1994, pronunţatã în cauza, Curtea Constituţionalã a statuat ca, întrucît prin Decizia sa nr. 33/1993, rãmasã definitiva, s-a constatat ca art. 224 din Codul penal este parţial abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmînd a se aplica în continuare numai cu privire la bunurile ce constituie proprietate publica, potrivit art. 135 din Constituţie, excepţia invocatã este lipsitã de obiect.
Impotriva acestei decizii Ministerul Public a declarat recurs, aratind, în esenta:
1. Prin respingerea exceptiei ca fiind "lipsitã de obiect", Curtea Constituţionalã a recurs la instituţia autoritãţii lucrului judecat, care, în cauza, nu este aplicabilã întrucît, în materie penalã, ea implica dubla identitate de persoana şi obiect.
2. Curtea nu este competenta sa se pronunţe asupra conflictului legilor anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia şi, deci, de a constata ca ele sînt abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, în cazul în care incalca o prevedere constituţionalã.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd decizia atacatã, încheierea de sesizare, motivele de recurs, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile recurentului - Ministerul Public -, dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi cele ale <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Primul motiv de recurs, care vizeazã respingerea exceptiei ca lipsitã de obiect, urmeazã a fi înlãturat ca nefondat, întrucît decizia recuratã nu s-a întemeiat pe autoritatea lucrului judecat - asa cum se susţine de cãtre recurent -, ci pe obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale potrivit art. 145 din Constituţie. Dupã cum s-a statuat prin deciziile nr. 27/1993 şi nr. 36/1993 ale Curţii Constituţionale, dacã o prevedere legalã a fost declarata neconstitutionala - ca în speta -, excepţia de neconstituţionalitate nu mai poate fi reiterata, deoarece ar fi contrar obligativitatii prevãzute de art. 145 din Constituţie. De aceea, în mod justificat prin decizia recuratã se respinsese excepţia invocatã ca lipsitã de obiect, ca urmare a <>Deciziei anterioare, nr. 33/1993 , prin care se constatase ca art. 224 din Codul penal este parţial abrogat.
Nici cel de-al doilea motiv de recurs, care vizeazã necompetentã Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra conflictului legilor anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia şi, deci, de a constata ca ele sînt abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, în cazul în care contrazic o prevedere constituţionalã, nu este fondat. Potrivit art. 150 alin. (1), legile preconstitutionale rãmîn în vigoare în mãsura în care nu contravin Constituţiei. Rezulta ca, prin natura sa, contrarietatea unei legi anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia are drept consecinta abrogarea. În cazul legilor anterioare Constituţiei, neconstituţionalitatea are un caracter specific întrucît cauza sa este posterioarã legii, constind în schimbarea temeiului legitimitatii sale constituţionale. În aceste condiţii, controlul constituţionalitãţii unei legi preconstitutionale, care are ca rezultat constatarea contrarietatii acesteia cu prevederile Constituţiei, nu duce la declararea legii ca neconstitutional - o lege putind fi apreciatã numai în funcţie de regimul constituţional sub imperiul cãruia a fost abrogatã -, ci la constatarea abrogãrii, soluţie ce constituie consecinta constituţionalã prevãzutã de art. 150 alin. (1) a unei asemenea contrarietati.
De asemenea, în contradictie cu prevederile Constituţiei, recursul se întemeiazã şi pe ideea ca aceste prevederi nu ar fi direct aplicabile, ci numai prin ecranul legii. Pe cale de consecinta, se susţine ca reglementãrile preconstitutionale contrare Constituţiei ar supravetui dispoziţiei regimului constituţional sub imperiul cãruia au fost editate pînã cînd Consiliul Legislativ va asigura abrogarea lor. Astfel se neagã, în esenta, suprematia Constituţiei în cadrul sistemului juridic şi caracterul unitar al acestui sistem datoritã structurii sale ierarhice piramidale, derivînd din rolul central şi supraordonat al Constituţiei şi din supralegalitatea cãreia îi corespunde acest rol. Dacã teza Ministerului Public ar fi acceptatã, ar insemna ca ordinea juridicã preconstitutionala a supravietuit dispariţiei temeiului ei şi ca în România ar exista doua ordini juridice, una constituţionalã şi alta preconstitutionala, ceea ce este o consecinta inadmisibila întrucît presupune coexistenta a doua ordini juridice antagoniste.
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit c), art. 145 alin. (2) şi art. 150 alin. (1) din Constituţie, al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit.a. c), art. 25 şi <>art. 26 din Legea nr. 47/1992 .
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul formulat de Ministerul Public impotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 21 din 14 martie 1994 , pronunţatã în dosarul nr. 42C/1993.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 1 iunie 1994.
Prezenta decizie se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
---------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
