Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 605 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 18 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 3.964/3/2003 (numãr în format vechi 276/2007) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 6 mai 2008 şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 13 mai 2008 şi apoi pentru data de 20 mai 2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 3.964/3/2003 (numãr în format vechi 276/2007), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. 1 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti cu ocazia soluţionãrii cererii formulate de reprezentantul Ministerului Public pentru recuzarea unui judecãtor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã, întrucât s-a considerat cã procurorul nu poate formula cerere de recuzare, textul de lege criticat încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public şi ale art. 132 alin. (1) cu privire la statutul procurorilor. Aratã cã interesul Ministerului Public se suprapune interesului general al societãţii, deci trebuie sã se permitã şi procurorului sã formuleze cerere de recuzare în cazul în care persoana incompatibilã nu a fãcut declaraţie de abţinere. Considerã inechitabil sã se poatã invoca existenţa cazului de incompatibilitate doar în calea de atac, având în vedere cã în practicã se apreciazã cã este vorba de un caz de nulitate absolutã, dispunându-se desfiinţarea sau casarea hotãrârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penalã apreciazã cã procurorii, deşi nu sunt consideraţi de art. 24 alin. 1 din Codul de procedurã penalã "alte pãrţi în procesul penal", ar putea formula cerere de recuzare în condiţiile prevãzute de art. 51 din Codul de procedurã penalã, având în vedere dispoziţiile constituţionale ale art. 131 privind rolul Ministerului Public, coroborate cu prevederile art. 132 alin. (1) din Constituţie, conform cãrora procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilã, întrucât autorul acesteia solicitã în realitate completarea soluţiei legislative consacrate de textul de lege criticat, în sensul reglementãrii exprese a posibilitãţii procurorului de a cere recuzarea, solicitare care, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 51 alin. 1 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale. Considerã cã textul de lege criticat nu contravine principiului accesului liber la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, respectiv nu conţine norme contrare rolului Ministerului Public şi statutului procurorilor. Observã cã, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizeazã extinderea dispoziţiei legale criticate şi la alte situaţii neprevãzute în text. Or, Curtea Constituţionalã nu poate modifica sau completa un text legal, transformându-se în legislator pozitiv.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 51 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul cuprins: "În cazul în care persoana incompatibilã nu a fãcut declaraţie de abţinere, poate fi recuzatã atât în cursul urmãririi penale cât şi în cursul judecãţii, de oricare dintre pãrţi, de îndatã ce partea a aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public şi ale art. 132 alin. (1) cu privire la statutul procurorilor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã rolul şi structura Ministerului Public şi statutul procurorilor sunt reglementate de Constituţie în secţiunea a 2-a din cap. VI, intitulat "Autoritatea judecãtoreascã". Astfel, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 131 alin. (1): "În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor." Corespunzãtor acestor atribuţii constituţionale, în faza de urmãrire penalã, Ministerul Public este titularul acţiunii penale. În schimb, în faza de judecatã, poziţia Ministerului Public se apropie de cea a pãrţilor prin posibilitatea de a formula cereri, ceea ce nu înseamnã, însã, cã Ministerul Public poate fi considerat parte în procesul penal. În acest sens, art. 129 din Constituţie, consacrând posibilitatea folosirii cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, face distincţie clarã între pãrţile interesate şi Ministerul Public. Ca atare, exercitând atribuţiile Ministerului Public în procesul penal, procurorul poate formula cereri numai în numele autoritãţii judiciare pe care o reprezintã, nu şi în vederea exercitãrii unui drept subiectiv.
Prin urmare, Curtea constatã cã prevederile art. 51 alin. 1 din Codul de procedurã penalã respectã accesul liber la justiţie şi nu contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la rolul Ministerului Public şi la statutul procurorilor.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 3.964/3/2003 (numãr în format vechi 276/2007) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
