Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 603 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 13 al Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 , precum si modificarea si completarea Legii nr. 18/1991 , republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 15 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 13 al Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, excepţie ridicatã de Primãria Comunei Mãrişel, judeţul Bistriţa-Nãsãud, în Dosarul nr. 1.380/334/2007 al Judecãtoriei Vatra Dornei.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 13 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 20 mai 2008.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 septembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.380/334/2007, Judecãtoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. I pct. 13 al Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, excepţie ridicatã de Primãria Comunei Mãrişel, judeţul Bistriţa-Nãsãud.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (2) şi (3) din Constituţie, cu susţinerea cã "prin diminuarea a 1/2 pãrţi a proprietãţii comunei noastre, care este proprietarã tabularã, ne gãsim în faţa unei exproprieri care nu-şi justificã utilitatea publicã".
Judecãtoria Vatra Dornei considerã cã prevederile de lege sunt constituţionale, faţã de faptul cã, "în raport de actuala împãrţire administrativ-teritorialã, soluţia echitabilã pentru evitarea riscului iminent de a reînvia stãri politice şi economice existente în urmã cu 300 de ani este aceea de a se împãrţi în cote egale aceste pãduri, în favoarea comunelor din Ardeal şi a celor Bucovinene."
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã excepţia ca neîntemeiatã, invocând principiile statuate de Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 173/2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 , cu privire la proprietatea comunã în forma "indiviziunii forţate şi perpetue". În acest sens, aratã cã, în concepţia legiuitorului, reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafeţelor forestiere aflate la data dobândirii lor de cãtre stat în proprietatea comunã a formelor asociative prevãzute de lege nu poate fi conceputã decât în cadrul acelor forme, iar dreptul de proprietate urmeazã sã aibã configurarea, prerogativele şi, în general, regimul juridic avut în epoca respectivã.
În ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor art. 44 alin. (3) din Legea fundamentalã, aratã cã, în speţã, nu poate fi vorba de o expropriere, întrucât prevederile de lege criticate reglementeazã modalitatea de retrocedare a pãdurilor comunale ce provin din pãduri grãnicereşti.
Şi, în fine, aratã cã aspectele criticate de autorul excepţiei nu vizeazã o problemã de constituţionalitate, ci o problemã de aplicare a legii.
Avocatul Poporului apreciazã cã textul de lege criticat este constituţional, arãtând cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (<>Decizia nr. 41/2003 ), dispoziţiile privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii, potrivit art. 44 din Constituţie, se aplicã numai dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile <>art. I pct. 13 al Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002.
Textul criticat are urmãtoarea redactare: "La articolul I, dupã punctul 39 se introduce punctul 39^1 cu urmãtorul cuprins:
«39^1. Dupã alineatul (2^3) al articolului 26 se introduce alineatul (2^4) cu urmãtorul cuprins:
(2^4) Retrocedarea pãdurilor comunale ce provin din pãduri grãnicereşti se va realiza în cote egale cãtre formele asociative ale foştilor grãniceri şi comunelor, pe raza unitãţilor administrativ-teritoriale pe care sunt situate pãdurile respective.»"
Textul constituţional invocat ca fiind încãlcat este cel al art. 44 privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia, Curtea reţine cã aceasta este întemeiatã pentru urmãtoarele considerente:
Prevederile de lege criticate dispun cã retrocedarea pãdurilor comunale ce provin din pãduri grãnicereşti se va realiza în cote egale, atât pentru formele asociative ale foştilor grãniceri, cât şi pentru comunele pe raza cãrora sunt situate pãdurile respective.
Curtea constatã cã aceste prevederi contravin art. 44 alin. (3) din Constituţie, întrucât reglementeazã o transmitere gratuitã a unui drept de proprietate din patrimoniul comunelor în patrimoniul formelor asociative ale foştilor grãniceri, drept care potrivit susţinerii autorului excepţiei este intabulat pe numele acestuia încã de la înfiinţarea cãrţii funciare. Aceastã transmitere nu are în vedere o cauzã de utilitate publicã şi nicio dreaptã şi prealabilã despãgubire.
În acest sens, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, a statuat cã o privare de proprietate trebuie sã fie prevãzutã de lege, sã urmãreascã o cauzã de utilitate publicã, sã fie conformã normelor de drept intern şi sã respecte o proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat.
Pe de altã parte, Curtea îşi menţine jurisprudenţa sa (<>Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002), prin care a statuat cã reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere foştilor proprietari, în cadrul formelor asociative prevãzute de lege, se face în considerarea formelor de exploatare anterioare trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceasta nu înseamnã însã cã legiuitorul poate interveni în cazul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, împroprietãrind formele asociative ale foştilor grãniceri din terenurile proprietate privatã care au aparţinut exclusiv comunelor, având în vedere cã în domeniul legilor fondului funciar reconstituirea se face, de regulã, pe vechile amplasamente.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Primãria Comunei Mãrişel, judeţul Bistriţa-Nãsãud, în Dosarul nr. 1.380/334/2007 al Judecãtoriei Vatra Dornei şi constatã cã prevederile <>art. I pct. 13 al Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea <>Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, sunt neconstituţionale.
Definitivã şi general obligatorie.
Decizia se comunicã celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
