Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Tudor Ion în Dosarul nr. 2.893/2003 al Tribunalului Hunedoara - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin avocat, aratã cã prin modul de aplicare a art. 64 din Codul familiei se încalcã dreptul la integritate psihicã a persoanei, copilul faţã de care a fost admisã acţiunea în tãgada paternitãţii continuând sã poarte numele soţului mamei, care nu este adevãratul sãu tatã. În acest mod este lezatã onoarea persoanei şi se menţine o stare de incertitudine cu privire la statutul civil al minorului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 22, fiind instituit din raţiuni de protecţie a interesului superior al copilului.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 9 septembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 2.893/2003, Tribunalul Hunedoara - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Tudor Ion.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã prin admiterea acţiunii în tãgada paternitãţii copilul dobândeşte calitatea de copil din afara cãsãtoriei, nemaiavând nici un grad de rudenie cu soţul mamei şi pierzând în acest fel şi dreptul de a mai purta numele acestuia. Se apreciazã cã prin aplicarea prevederilor art. 64 din Codul familiei numele tatãlui va figura ca nume al copilului, acest lucru constituind o încãlcare a dreptului persoanei la integritate psihicã.
Tribunalul Hunedoara - Secţia civilã apreciazã cã prevederile art. 64 din Codul familiei nu sunt contrare dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate fiind neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul constatã cã nu existã nici o legãturã între conţinutul prevederilor art. 64 din Codul familiei şi integritatea psihicã a persoanei; simplul fapt cã prin conţinutul sãu o normã juridicã ce ocroteşte o anumitã categorie de subiecte de drept contravine intereselor unei persoane nu înseamnã cã aceasta este neconstituţionalã.
Se apreciazã, în consecinţã, cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Codul familiei este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prin dobândirea de cãtre copilul din afara cãsãtoriei a numelui de familie al aceluia dintre pãrinţi faţã de care filiaţia a fost mai întâi stabilitã nu este afectatã integritatea psihicã a persoanei.
Se aratã cã aplicarea corectã a textului de lege criticat nu se poate face decât ţinându-se seama de finalitatea urmãritã de lege - ocrotirea copilului -, precum şi de interdependenţa dintre articolele care reglementeazã materia filiaţiei. Se apreciazã astfel cã prevederile textului de lege criticat vin în sprijinul interesului copilului, care dobândeşte numele de familie avut de mamã în momentul naşterii.
În concluzie, se apreciazã cã dispoziţiile art. 64 din Codul familiei sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 64 din Codul familiei. Textul legal criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 64: "Copilul din afara cãsãtoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre pãrinţi faţã de care filiaţia a fost mai întâi stabilitã.
În cazul în care filiaţia a fost stabilitã ulterior şi faţã de celãlalt pãrinte, instanţa judecãtoreascã va putea da încuviinţarea copilului sã poarte numele acestuia din urmã.
În cazul în care copilul a fost recunoscut în acelaşi timp de ambii pãrinţi, se aplicã dispoziţiile art. 62 alin. 2."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 22 alin. (1) din Constituţie, prevederi care au urmãtorul conţinut:
- Art. 22 alin. (1): "Dreptul la viaţã, precum şi dreptul la integritate fizicã şi psihicã ale persoanei sunt garantate".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat reglementeazã dreptul copilului din afara cãsãtoriei de a dobândi numele de familie al aceluia dintre pãrinţi faţã de care filiaţia a fost mai întâi stabilitã. Astfel, prin derogare de la regula potrivit cãreia orice drept dã expresie unui interes legitim, dreptul astfel instituit de lege este recunoscut în considerarea interesului exclusiv al copilului.
Prin urmare, contradicţia care se pretinde cã ar exista între prevederile art. 64 şi cele ale art. 54 din Codul familiei, care, chiar realã fiind, nu este de naturã sã releve nici un aspect de neconstituţionalitate. Curtea reţine cã pãstrarea de cãtre copil a numelui de familie al tatãlui prezumtiv, în condiţiile în care acţiunea acestuia în tãgãduirea paternitãţii a fost admisã, soluţie rezultând din coroborarea prevederilor celor douã texte de lege, nu poate constitui o încãlcare a dreptului la integritate psihicã a persoanei, de naturã a contraveni textului constituţional de referinţã.
Curtea constatã cã susţinerea potrivit cãreia art. 64 din Codul familiei contravine prevederilor constituţionale consacrate de art. 22 alin. (1) nu poate fi reţinutã, întrucât, în considerarea art. 26 alin. (1), art. 48 alin. (3) şi al art. 49 alin. (1) din Constituţie, reglementarea criticatã instituie o modalitate prin care autoritãţile publice îşi îndeplinesc obligaţiile de a respecta şi ocroti viaţa intimã, familialã şi privatã, constituind totodatã o componentã a regimului special de protecţie şi asistenţã a copiilor şi tinerilor în realizarea drepturilor lor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1, 2 şi 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 din Codul familiei, excepţie ridicatã de Tudor Ion în Dosarul nr. 2.893/2003 al Tribunalului Hunedoara - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 februarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
