Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 597 din 20 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 11 iunie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Tebe Romania" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.890/1.748/2007 al Judecãtoriei Cornetu.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu încalcã dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 11 decembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 3.890/1.748/2007, Judecãtoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Tebe Romania" S.R.L.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textul de lege "este abuziv şi discriminatoriu pentru debitor", deoarece, în baza acestuia, "orice creditor poate cere instanţei instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor debitorului, fãrã a fi obligat a face dovada unui titlu executoriu". În acest fel "norma de drept criticatã lipseşte titularul unui drept de proprietate de exercitarea atributelor acestuia, în cadrul unui proces, care nu poate fi calificat ca fiind echitabil".
Judecãtoria Cornetu apreciazã cã excepţia invocatã este nefondatã. Aratã cã "mãsura sechestrului asigurãtor reprezintã o mãsurã asigurãtorie ce are ca obiect indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Fiind aşadar o mãsurã asigurãtorie, iar nu o mãsurã executorie, valorificarea bunurilor sechestrate se va putea realiza numai dupã ce creditorul obţine un titlu executoriu, astfel cã, în aceste condiţii, nu se poate susţine cã prin instituirea acestuia se încalcã dreptul de proprietate al debitorului."
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile criticate nu aduc nicio atingere normelor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie art. 591 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia "(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cãrui creanţã este constatã prin act scris şi este exigibilã, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurãtor asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacã dovedeşte cã a intentat acţiune. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de cãtre instanţã.
(2) Acelaşi drept îl are şi creditorul a cãrui creanţã nu este constatatã în scris, dacã dovedeşte cã a intentat acţiune şi depune, odatã cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumãtate din valoarea reclamatã.
(3) Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurãtor chiar dacã creanţa nu este exigibilã, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurãrile date creditorului sau nu a dat asigurãrile promise ori atunci când este pericol ca debitorul sã se sustragã de la urmãrire sau sã-şi ascundã ori sã-şi risipeascã averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie sã dovedeascã îndeplinirea celorlalte condiţii prevãzute de alin. 1 şi sã depunã o cauţiune al cãrei cuantum va fi fixat de cãtre instanţã."
Se susţine cã acest text de lege încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã, pentru urmãtoarele considerente:
Aşa cum a mai statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin <>Decizia nr. 166 din 22 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005, procedura mãsurilor asigurãtorii nu soluţioneazã fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventã, urmãrind sã asigure valorificarea acestuia. Prin aceasta legiuitorul a urmãrit preîntâmpinarea riscului la care este expus titularul dreptului, şi anume situaţia în care, deşi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotãrâre definitivã sau irevocabilã, aşadar susceptibilã de punere în executare, sã se vadã pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului.
Faptul cã, din aceste raţiuni, legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 591 din Codul de procedurã civilã, posibilitatea instituirii sechestrului asigurãtor asupra bunurilor debitorului, nu are semnificaţia încãlcãrii dreptului la un proces echitabil, întrucât acesta din urmã are posibilitatea de a se adresa justiţiei şi, în acest cadru, beneficiind de toate garanţiile unui proces echitabil, sã învedereze împrejurãrile care justificã sau nu luarea acestei mãsuri.
Tot astfel, nu se încalcã nici dreptul de proprietate, atâta vreme cât mãsura reglementatã de textul de lege criticat are caracter provizoriu şi nu soluţioneazã fondul dreptului. În plus, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, ceea ce conferã legiuitorului competenţa de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principialã conferitã de Constituţie, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedurã civilã, excepţie invocatã de Societatea Comercialã "Tebe Romania" - S.R.L. în Dosarul nr. 3.890/1.748/2007 al Judecãtoriei Cornetu.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
