Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 596 din 8 noiembrie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 596 din 8 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.049 din 25 noiembrie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea de Asigurare-Reasigurare "ARDAF" - S.A. Sucursala Bihor din Oradea în Dosarul nr. 291/C/2005 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru Societatea Comercialã "Transilvania Import Export" - S.R.L. din Oradea, consilier juridic Mircea Tudose, lipsind autorul excepţiei şi celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul pãrţii prezente, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se aratã cã prevederile legale criticate referitoare la soluţionarea litigiilor, în materie comercialã, prin conciliere directã cu cealaltã parte, înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã, sunt în concordanţã cu dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentalã, referitor la accesul liber la justiţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceastã materie şi apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 291/C/2005, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea de Asigurare-Reasigurare "ARDAF" - S.A. Sucursala Bihor din Oradea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care instituie, în materie comercialã, procedura concilierii prealabile, încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, deoarece "nu ţine cont de realitãţile specifice materiei dreptului comercial, dominat de celeritatea operaţiunilor comerciale, de interesul pãrţii care şi-a îndeplinit obligaţiile de a încasa imediat şi nemijlocit debitul evitând astfel calea dificilã şi din ce în ce mai plinã de formalitãţi a unui proces şi mai apoi a unei executãri silite sau faliment, care în majoritatea cazurilor nu au ca rezultat recuperarea creanţei; conduce la formalizarea procedurilor comerciale, complicând în mod inutil mecanismul economico-financiar; este o procedurã excesivã, care presupune cheltuieli exagerate pentru creditor, fiind ineficientã".
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã instituie o procedurã extrajudiciarã în cadrul cãreia pãrţile încearcã rezolvarea litigiului, comunicându-şi pretenţiile şi înscrisurile pe care se întemeiazã. Întrucât în raporturile comerciale respectarea celeritãţii este esenţialã, textul de lege criticat dã posibilitatea pãrţilor de a soluţiona cu bunã-credinţã, în mod direct şi fãrã a apela la instanţa judecãtoreascã, problemele lor litigioase. În mãsura în care nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se adresa instanţei, ceea ce reprezintã expresia deplinã a liberului acces la justiţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, în sensul cã dispoziţiile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale.
Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciazã cã textul de lege criticat nu îngrãdeşte liberul acces la justiţie, ci, dimpotrivã, asigurã realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "În procesele şi cererile în materie comercialã evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecatã, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directã cu cealaltã parte."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentalã, referitor la accesul liber la justiţie, întrucât condiţioneazã accesul la instanţa judecãtoreascã de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere, care este de naturã a tergiversa soluţionarea litigiului comercial.
Examinând excepţia astfel cum a fost formulatã, se constatã cã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, în acest sens fiind, de exemplu, <>Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004.
Cu acel prilej, respingând excepţia de neconsti-tuţionalitate ca neîntemeiatã, Curtea a constatat cã "dispoziţiile privind soluţionarea litigiilor în materie comercialã, cuprinse în cap. XIV din Cartea a VI-a a Codului de procedurã civilã, instituie o procedurã specialã de rezolvare a acestei categorii de litigii ce cuprinde concilierea directã prealabilã între pãrţi şi o procedurã de judecatã derogatorie de la dreptul comun".
Totodatã, Curtea a reţinut cã, "potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, stabilirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a le utiliza, în formele şi în modalitãţile prevãzute de lege. Prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmãrit restrângerea accesului liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat beneficiazã în condiţiile legii, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitãrii dreptului constituţional prevãzut de art. 21, prevenindu-se, astfel, abuzurile şi asigurându-se protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte pãrţi. Aşa fiind, textul de lege criticat este în deplin acord cu dispoziţiile art. 109 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora, «În cazurile anume prevãzute de lege, sesizarea instanţei competente se poate face numai dupã îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condiţiile stabilite de acea lege» [...]."
Prin decizia menţionatã se aratã, de asemenea, cã, "din ansamblul reglementãrii, rezultã cã, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmãrit sã transpunã în practicã principiul celeritãţii soluţionãrii litigiilor dintre pãrţi - mai pregnant în materie comercialã - şi sã degreveze activitatea instanţelor de judecatã. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedurã extrajudiciarã care sã ofere pãrţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale reclamantului, fãrã implicarea autoritãţii judecãtoreşti competente. Faţã de aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizãrii instanţei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnicã nu poate fi calificatã ca o îngrãdire a accesului liber la justiţie, în accepţiunea prohibitã de prevederile constituţionale de referinţã, atâta vreme cât partea interesatã poate sesiza instanţa judecãtoreascã cu cererea de chemare în judecatã."
Soluţia Curţii Constituţionale în cauza respectivã, precum şi considerentele care au stat la baza sa îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu se invocã elemente noi, de naturã sã schimbe aceastã jurisprudenţã.

Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea de Asigurare-Reasigurare "ARDAF" - S.A. Sucursala Bihor din Oradea în Dosarul nr. 291/C/2005 al Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016