Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 595 din 5 mai 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 388 alin. 1 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 18 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 388 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gicã Suceveanu în Dosarul nr. 824/36/2009 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 noiembrie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 824/36/2009, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 388 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Excepţia a fost ridicatã de Gicã Suceveanu cu ocazia soluţionãrii unei cauze penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 388 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãrora contestaţia în anulare pentru motivele arãtate în art. 386 lit. a)-c) şi e) poate fi introdusã de cãtre celelalte pãrţi din procesul penal, altele decât persoana împotriva cãreia se face executarea, în termen de 30 de zile de la data pronunţãrii hotãrârii a cãrei anulare se cere, încalcã egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Aratã cã modul de calcul al termenului de exercitare a acestei cãi extraordinare de atac creeazã discriminare între persoana împotriva cãreia se face executarea şi celelalte pãrţi din procesul penal, în condiţiile în care persoana împotriva cãreia se face executarea are dreptul la introducerea cererii de contestaţie în anulare cel mai târziu în 10 zile de la începerea executãrii, ceea ce asigurã luarea la cunoştinţã de hotãrârea pronunţatã prin chiar punerea în executare a acesteia.
Curtea de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 388 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "Contestaţia în anulare pentru motivele arãtate în art. 386 lit. a)-c) şi e) poate fi introdusã de cãtre persoana împotriva cãreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executãrii, iar de cãtre celelalte pãrţi, în termen de 30 de zile de la data pronunţãrii hotãrârii a cãrei anulare se cere."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 388 alin. 1 din Codul de procedurã penalã reglementeazã termenul de introducere a contestaţiei în anulare, cale extraordinarã de atac în cadrul cãreia pot fi remediate erori de neînlãturat pe alte cãi, şi anume cale de anulare pentru vicii care privesc acte de procedurã. Având în vedere caracterul ei de cale extraordinarã de atac, contestaţia în anulare trebuie folositã numai în cazuri cu totul deosebite, cu respectarea unor termene în care titularii acesteia o pot formula, contribuind astfel la consolidarea principiului stabilitãţii hotãrârilor judecãtoreşti definitive. Caracterul de cale extraordinarã a contestaţiei în anulare constituie, astfel, o garanţie cã aceastã cale de atac nu devine o posibilitate la îndemâna oricui şi oricând de înlãturare a efectelor pe care trebuie sã le producã hotãrârile judecãtoreşti definitive.
Dispoziţiile de lege criticate reprezintã o normã de procedurã, a cãrei stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului. Totodatã, art. 129 din Constituţie prevede cã exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti se face "în condiţiile legii". Modalitatea de stabilire a termenului pentru introducerea contestaţiei în anulare este determinatã de necesitatea respectãrii garanţiilor procesuale ale pãrţilor, de asigurarea stabilitãţii raporturilor juridice, precum şi de soluţionarea într-un termen rezonabil a proceselor. Astfel fiind, nu poate fi reţinutã restrângerea accesului la justiţie, având în vedere cã, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat cã liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfãptuieşte, fiind de competenţa exclusivã a legiuitorului instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în faţa instanţelor judecãtoreşti. Pe cale de consecinţã, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege.
De asemenea, Curtea constatã cã nu este întemeiatã nici critica potrivit cãreia, prin reglementarea diferitã a termenului în care poate fi introdusã contestaţia în anulare, persoana împotriva cãreia se face executarea ar fi privilegiatã faţã de celelalte pãrţi din procesul penal. Legiuitorul este îndreptãţit sã stabileascã condiţii diferite de exercitare a contestaţiei în anulare, având în vedere cã situaţia juridicã a persoanei împotriva cãreia se face executarea este diferitã faţã de a celorlalte pãrţi din proces.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 388 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Gicã Suceveanu în Dosarul nr. 824/36/2009 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 mai 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
