Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 966 şi 968 din Codul civil, excepţie ridicatã de Iancu Vladimir în Dosarul nr. 16.355/2004 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate consacrã reglementãri de maximã generalitate, care nu aduc atingere principiilor constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 16.355/2004, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 966 şi 968 din Codul civil, excepţie ridicatã de Iancu Vladimir într-o cauzã având ca obiect cererea de constatare a nulitãţii absolute a unui contract de întreţinere, cu rezerva dreptului de uzufruct viager, precum şi constatarea fraudei la lege.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, 53 şi 57 din Constituţie. În acest sens aratã cã orice persoanã este liberã sã-şi exercite drepturile, inclusiv dreptul de a dispune de bunurile sale şi dreptul de a încheia convenţii. Dispoziţiile legale criticate impun însã limitãri în ceea ce priveşte drepturile şi libertãţile cetãţenilor, care se situeazã peste restrângerile şi limitãrile permise de Constituţie şi de tratatele internaţionale la care România este parte.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã "textele constituţionale au valoare principialã, iar prin celelalte legi, Codul civil în speţã, în lumina acestor principii se reglementeazã specific aspectele realitãţii sociale la un moment dat".
Instanţa de judecatã apreciazã cã dispoziţiile art. 16 şi 20 din Constituţie nu au incidenţã în cauzã, autorul mulţumindu-se sã le menţioneze, fãrã a arãta în ce constã încãlcarea lor.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, textele de lege criticate nu aduc nici o atingere principiilor constituţionale invocate, dimpotrivã, constituie expresia clarã a aplicãrii acestora. De altfel, considerã cã nu sunt formulate argumente concrete prin care sã arate în ce mod dispoziţiile art. 966 şi 968 din Codul civil ar înfrânge vreunul dintre aceste principii. Mai aratã cã textele de lege criticate se aplicã fãrã nici o discriminare tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, aşa încât critica privind încãlcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 966 şi 968 din Codul civil sunt constituţionale. În acest sens aratã cã instituirea unor condiţii esenţiale pentru validitatea convenţiilor nu încalcã principiul egalitãţii în drepturi, întrucât textele de lege criticate se aplicã tuturor pãrţilor contractante, fãrã discriminãri pe considerente arbitrare. Totodatã, acestea dau expresie dispoziţiilor art. 57 din Constituţie privind exercitarea cu bunã-credinţã a drepturilor şi libertãţilor, fãrã a restrânge exerciţiul acestora. Considerã cã dispoziţiile art. 20 din Constituţie, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, nu au incidenţã în speţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 966 şi 968 din Codul civil, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 966: "Obligaţia fãrã cauzã sau fondatã pe o cauzã falsã, sau nelicitã, nu poate avea nici un efect.";
- Art. 968: "Cauza este nelicitã când este prohibitã de legi, când este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 57 referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor.
Examinând excepţia, Curtea Constituţionalã constatã cã, potrivit art. 948 din Codul civil, cauza licitã constituie una dintre condiţiile esenţiale de validitate a convenţiilor. Aşa fiind, absenţa cauzei, falsitatea acesteia - în sensul neconcordanţei cu realitatea - ori caracterul sãu nelicit lipsesc de eficienţã juridicã convenţia, consecinţã consacratã în mod expres de art. 966 din acelaşi cod. Dispoziţiile art. 968 din Codul civil definesc termenul de "nelicit" în sensul de calificativ impus de încãlcarea unor prevederi legale şi, cu un sens mai larg, a unor reguli de moralã ori aparţinând ordinii publice.
Aşa fiind, Curtea constatã cã aceste norme legale consacrã reglementãri de maximã generalitate, cu valoare principialã, a cãror aplicare nu este condiţionatã de criterii cu finalitate sau eficienţã discriminatorie, ci este exclusiv dependentã de identitatea dintre situaţia de fapt realã şi cea definitã prin ipotezele lor, astfel încât nu se poate reţine nici un fine de neconstituţionalitate, în ceea ce le priveşte, în raport cu art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
Nici critica textelor legale menţionate, prin raportare la art. 20 din Constituţie, nu poate fi reţinutã, deoarece invocarea acestuia ca text de referinţã este lipsitã de relevanţã, în mãsura în care nu este indicatã prevederea încãlcatã din pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.
Aceeaşi concluzie se impune şi cu privire la încãlcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, care nu este incident în cauzã, în condiţiile în care nu este evidenţiat dreptul sau libertatea al cãrui exerciţiu este restrâns prin dispoziţiile legale criticate. În acest sens Curtea a statuat în mod constant cã exerciţiul unui drept nu poate fi absolutizat, prin eliminarea oricãror îngrãdiri, inerente în considerarea existenţei altor drepturi aparţinând altor titulari, cãrora autoritatea statalã este ţinutã, în egalã mãsurã, sã le acorde ocrotire. Altfel spus, libertatea - cu semnificaţia îndeobşte conferitã, de cadru juridic în ale cãrui limite valorificarea dreptului este legitimã - înceteazã acolo unde începe libertatea altor subiecte de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 966 şi 968 din Codul civil, excepţie ridicatã de Iancu Vladimir în Dosarul nr. 16.355/2004 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 8 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
