Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil, excepţie ridicatã de Neagoe Bogza în Dosarul nr. 5.696/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã personal partea Georgeta Dumitrescu. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã cu privire la cererea de amânare a judecãţii formulatã de apãrãtorul pãrţilor Marioara Dumitrescu, Petre Lãzãrescu şi Aristiţa Cindea.
Georgeta Dumitrescu se opune amânãrii judecãrii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea acestei cereri.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecãţii formulatã de Marioara Dumitrescu, Petre Lãzãrescu şi Aristiţa Cindea, prin apãrãtor .
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Partea prezentã solicitã respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 5.696/3/2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil, excepţie ridicatã de Neagoe Bogza într-un proces civil având ca obiect constatarea nulitãţii absolute a unui contract de vânzarecumpãrare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece interzice unui liber-profesionist (avocat) ca, în calitatea sa de persoanã fizicã, neprevalându-se în niciun fel de calitatea sa profesionalã, sã cumpere drepturi litigioase. Astfel, susţine acesta, "este evidentã neconstituţionalitatea acestui text a cãrui interpretare lasã mult de dorit, deoarece pune pe acelaşi calapod profesia de avocat cu aceea de magistrat şi, în mod nejustificat, se încalcã principiul libertãţii actelor juridice". De asemenea, apreciazã cã interpretarea art. 1309 din Codul civil trebuie fãcutã în sensul cã acest text instituie o nulitate relativã, şi nu una absolutã, învederând cã şi pãrerile în doctrina juridicã sunt împãrţite în acest sens.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã aratã cã textul de lege criticat are ca scop protejarea tuturor justiţiabililor împotriva unor astfel de vânzãri, considerate imorale de lege prin atingerea pe care o aduc principiului independenţei şi caracterului obiectiv al actului de justiţie. Pentru aceste motive considerã excepţia neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã excepţia ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã interdicţia cumpãrãrii de drepturi litigioase de cãtre avocaţi este necesarã şi justificatã de raţiuni de interes public, anume aceea de a pãstra şi consolida încrederea cetãţenilor în actul de înfãptuire a justiţiei.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl constituie art. 1309 din Codul civil, care prevede urmãtoarele: "Judecãtorii şi supleanţii (grad judecãtoresc desfiinţat), membrii ministerului public (procurorii) şi avocaţii nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, care sunt în competenţa tribunalului judeţean în a cãrui razã teritorialã îşi exercitã funcţiunile lor, sub pedeapsa de nulitate, speze şi daune-interese."
Textele constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt cele ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, indiferent de titular, şi ale art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã este neîntemeiatã pentru considerentele ce urmeazã.
Potrivit art. 1309 din Codul civil, magistraţii şi avocaţii nu pot dobândi pe cale de cesiune drepturi litigioase care sunt de competenţa tribunalului judeţean în a cãrui circumscripţie îşi exercitã funcţia sau profesia aceştia. Aceastã interdicţie este o incapacitate determinatã de raţiuni de ordine publicã, şi anume apãrarea prestigiului magistraţilor şi a corpului de avocaţi, pentru a nu fi expuşi la bãnuiala de a fi intervenit pentru soluţionarea favorabilã a acţiunilor având ca obiect drepturi litigioase dobândite prin cesiune. Interdicţia priveşte numai litigiile pendinte în circumscripţia tribunalului judeţean unde aceştia îşi desfãşoarã activitatea.
Întrucât aceastã interdicţie este întemeiatã pe un motiv de ordine publicã, este de principiu cã încãlcarea ei se sancţioneazã cu nulitatea absolutã a actului juridic astfel încheiat şi cu suportarea cheltuielilor vînzãrii-cumpãrãrii şi plata daunelor-interese. Asemenea acte nu pot însã sã constituie temeiuri pentru dobândirea valabilã a dreptului de proprietate, deoarece actele juridice lovite de nulitate nu pot produce efecte juridice. De aceea, instituirea sancţiunii nulitãţii absolute a unui contract încheiat cu încãlcarea prevederilor legale constituie prin ea însãşi o protecţie a dreptului de proprietate dobândit în mod licit, în deplin acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.
Pe de altã parte, Curtea reţine cã prevederile art. 1309 din Codul civil sunt în acord cu art. 57 din Legea fundamentalã, potrivit cãruia cetãţenii români trebuie sã îşi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale, printre care şi dreptul de proprietate, cu bunã-credinţã, respectându-se astfel dispoziţiile imperative ale legii.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil, excepţie ridicatã de Neagoe Bogza în Dosarul nr. 5.696/3/2007 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
