Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 578 din 4 mai 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Lãzãroiu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Puskas Valentin Zoltan - judecãtor Tudorel Toader - judecãtor Augustin Zegrean - judecãtor Antonia Constantin - procuror Cristina Toma - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, raportat la <>art. 48 şi 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Cooperativã de Consum "Federalcoop" din Constanţa în Dosarul nr. 11.205/212/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Magistratul-asistent învedereazã Curţii faptul cã partea Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor a depus la dosarul cauzei precizãri pentru respingerea excepţiei ca neîntemeiatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, întrucât critica autorului excepţiei priveşte compararea textului de lege criticat cu alte norme legale, iar nu prin raportare la dispoziţii din Constituţie.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 24 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 11.205/212/2008, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, raportat la <>art. 48 şi 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Cooperativã de Consum "Federalcoop" din Constanţa într-o cauzã civilã ce are ca obiect pretenţii în baza <>Legii nr. 10/2001 . În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 19 din Legea nr. 10/2001 prevãd o categorie de deţinãtori care au adãugat pe verticalã şi orizontalã corpuri noi suplimentare imobilelor iniţiale revendicate, ce nu sunt egali în drepturi procesuale cu chiriaşii prevãzuţi în art. 48 din aceeaşi lege, aflându-ne în prezenţa unei discriminãri, fapt ce încalcã prevederile art. 16 din Constituţie. Considerã cã, în cazul în care textul art. 19 este constituţional prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentalã, acesta se aflã în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât prevede taxe de timbru exorbitante pentru litigii ce nu au fost declanşate de cãtre autorul excepţiei. Invocã greşita interpretare şi aplicare a legii de cãtre instanţele de judecatã. Tribunalul Constanţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând în acest sens cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã prevederile art. 16 şi 21 din Constituţie şi nici pe cele ale art. 44 din Legea fundamentalã. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Aratã, în acest sens, cã prevederile legale nu conţin norme contrare principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor şi nici dreptului de proprietate privatã, deoarece aceste dispoziţii se aplicã uniform pentru toate subiectele de drept care se aflã în situaţia stabilitã de ipoteza normelor menţionate şi nu instituie privilegii sau discriminãri pe criterii arbitrare. Apreciazã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece nu înlãturã posibilitatea pãrţilor de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de cãtre o instanţã independentã, imparţialã şi stabilitã prin lege, într-un termen rezonabil. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19, raportat la <>art. 48 şi 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Din examinarea argumentelor autorului excepţiei reiese cã, în fapt, critica autorului excepţiei priveşte prevederile <>art. 19 din Legea nr. 10/2001 , astfel încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie acest text, având urmãtorul conţinut: "(1) În situaţia imobilelor-construcţii care fac obiectul notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III şi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontalã şi/sau verticalã, în raport cu forma iniţialã, noi corpuri a cãror arie desfãşuratã însumeazã peste 100% din aria desfãşuratã iniţial şi dacã pãrţile nu convin altfel, foştilor proprietari li se acordã sau, dupã caz, propun mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de cãtre entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificãrii, cu acordul persoanei îndreptãţite, sau despãgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. (2) În situaţia imobilelor-construcţii care fac obiectul notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III şi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontalã şi/sau verticalã, în raport cu forma iniţialã, corpuri suplimentare de sine stãtãtoare, foştilor proprietari sau, dupã caz, moştenitorilor acestora, li se restituie, în naturã, suprafaţa deţinutã în proprietate la data trecerii în proprietatea statului. (3) Deţinãtorul suprafeţei adãugate imobilului preluat are drept de preemţiune la cumpãrarea suprafeţei restituite fostului proprietar sau, dupã caz, moştenitorului acestuia, dispoziţiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaţii indiferent de calitatea deţinãtorului. (4) Noul proprietar al suprafeţei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemţiune la cumpãrarea suprafeţei adãugate imobilului dupã trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi (3) fiind aplicabile în mod corespunzãtor". Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 ce privesc egalitatea în drepturi şi ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie. În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei referitoare la pretinsa neconstituţionalitate a unui text de lege prin raportare la un alt text din aceeaşi lege, Curtea constatã cã, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt neconstituţionale prevederile legilor, ale tratatelor internaţionale, ale regulamentelor Parlamentului şi ale ordonanţelor Guvernului care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 din Legea nr. 10/2001 apare astfel ca inadmisibilã. De asemenea, în numeroase rânduri, Curtea Constituţionalã a statuat în jurisprudenţa sa cã nu intrã în competenţa sa de control interpretarea legii de cãtre autoritãţile judecãtoreşti şi nici modul de aplicare a legii, sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate fiind, de asemenea, inadmisibilã. Autorul excepţiei considerã cã textul de lege criticat se aflã în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât prevede taxe de timbru exorbitante pentru litigii ce nu au fost declanşate de cãtre acesta. Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 19 din Legea nr. 10/2001 nu conţin dispoziţii cu privire la reglementarea taxelor de timbru, astfel încât, şi sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19 din Legea nr. 10/2001 este inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Societatea Cooperativã de Consum "Federalcoop" din Constanţa în Dosarul nr. 11.205/212/2008 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 4 mai 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Cristina Toma __________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
