Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 577 din 3 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele masuri pentru privatizarea societatilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. si "Electrica Banat" - S.A., precum si unele masuri pentru reglementarea activitatilor societatilor comerciale din domeniul distributiei de energie electrica
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.099 din 6 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele mãsuri pentru privatizarea societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele mãsuri pentru reglementarea activitãţilor societãţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electricã, excepţie ridicatã de Municipiul Medgidia, prin primar, în Dosarul nr. 279/COM/2005 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã.
La apelul nominal rãspunde consilier juridic Ramona Roman pentru autorul excepţiei, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motivele invocate în faţa Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã în realitate critica autorului excepţiei vizeazã contradicţia dintre <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 şi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 , iar nu contrarietatea textului de lege supus controlului de constituţionalitate faţã de Legea fundamentalã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 279/COM/2005, Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele mãsuri pentru privatizarea societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele mãsuri pentru reglementarea activitãţilor societãţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electricã, excepţie ridicatã de Municipiul Medgidia, prin primar, cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni în constatare a dreptului de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate contravin dreptului de proprietate protejat de art. 44 şi art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În motivarea acestei susţineri aratã cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 3 alin. (1)-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 , sistemele de iluminat public aparţin proprietãţii publice a unitãţilor administrativ-teritoriale. Or, <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 , care prevede cã "bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activitãţii de iluminat public, înregistrate în patrimoniul societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, sunt proprietatea acestora", realizeazã, în fapt, un transfer abuziv al dreptului de proprietate. În sprijinul acestor susţineri invocã prevederile <>art. 21 lit. d) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 , coroborate cu cele ale art. 30 alin. (2) lit. c) din acelaşi act normativ, prevederi care consacrã dreptul autoritãţilor publice locale de a adopta hotãrâri sau de a emite dispoziţii cu privire la gestionarea serviciului public, precum şi de a adopta hotãrâri de aprobare a Regulamentelor de organizare şi funcţionare a serviciilor de iluminat public. Aceasta dovedeşte, în opinia sa, faptul cã textul de lege criticat "nesocoteşte dispoziţiile aflate în vigoare la apariţia sa, întrucât consiliile locale nu ar putea dispune, prin adoptarea de hotãrâri, de bunuri ce nu i-ar aparţine, anume serviciul de iluminat public".
Tribunalul Constanţa - Secţia comercialã apreciazã cã excepţia ridicatã nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 şi <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 reglementeazã distinct douã categorii de bunuri aferente infrastructurii tehnice edilitare publice: unele înscrise în patrimoniul societãţilor comerciale, iar altele fãcând parte din patrimoniul public al unitãţilor administrativ-teritoriale. Astfel, aminteşte cã însuşi <>art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 prevede excepţii de la norma pe care o instituie, iar textul de lege supus controlului de constituţionalitate constituie o astfel de excepţie. În sprijinul acestei concluzii considerã cã sunt şi prevederile alin. (2) al <>art. 13 din Legea nr. 570/2004 , potrivit cãrora "bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activitãţii de iluminat public, altele decât cele prevãzute la alin. (1), urmeazã regimul proprietãţii stabilit la <>art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 ". Aşa fiind, cele douã texte legale respectã atât garantarea proprietãţii private a societãţilor comerciale, cât şi a proprietãţii publice a unitãţilor administrativ-teritoriale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, coroborând prevederile <>art. 13 din Legea nr. 570/2004 cu cele ale <>art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 , aratã cã "bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activitãţii de iluminat public constituie proprietate publicã a unitãţilor administrativ-teritoriale, mai puţin bunurile care sunt exceptate potrivit legii, şi anume cele care sunt înregistrate în patrimoniul societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, care sunt proprietatea acestora".
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 sunt constituţionale. Astfel, raportându-se la prevederile art. 44 din Constituţie, aminteşte cã alin. (1) al acestui articol dã legiuitorului dreptul de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. Acesta poate stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept. Prin urmare, legiuitorul va putea institui limitãri rezonabile în valorificarea acestui drept subiectiv. <>Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 nu a fãcut decât sã dea expresie acestor imperative, în limitele stabilite de Legea fundamentalã. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, aratã cã textul de lege criticat nu conţine norme contrare acestor dispoziţii constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele mãsuri pentru privatizarea societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele mãsuri pentru reglementarea activitãţilor societãţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electricã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.198 din 15 decembrie 2004, dispoziţii potrivit cãrora: "Bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activitãţii de iluminat public, înregistrate în patrimoniul societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, sunt proprietatea acestora. Folosinţa acestor bunuri de cãtre un operator autorizat sã desfãşoare serviciul de iluminat public la nivelul unei unitãţi administrativ-teritoriale se va face prin delimitare patrimonial-contabilã, în scopul determinãrii tarifelor stabilite prin regulamentele Autoritãţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodãrie Comunalã, în termenii şi în condiţiile negociate direct de cãtre operatorul autorizat cu proprietarul acestor bunuri."
În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 44 şi art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, conform cãrora:
- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii.
(6) Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie.
(7) Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezumã.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."
- Art. 136 alin. (2) şi (4): "(2) Proprietatea publicã este garantatã şi ocrotitã prin lege şi aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale. [...]
(4) Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţã gratuitã instituţiilor de utilitate publicã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã esenţa criticilor formulate împotriva <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 vizeazã, în fapt, existenţa unui pretins "transfer abuziv" de bunuri din proprietatea publicã în proprietatea privatã. Astfel, autorul excepţiei considerã cã acest text de lege dispune trecerea în proprietatea societãţilor comerciale a unor bunuri care, potrivit <>art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobatã prin <>Legea nr. 475/2003 , aparţin proprietãţii publice a unitãţilor administrativ-teritoriale.
Analizând aceste susţineri, Curtea constatã cã bunurile vizate de textul de lege criticat nu intrã în categoria celor nominalizate în art. 136 alin. (3) din Constituţie, care "fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice". Prin urmare, statul, prin autoritatea sa legiuitoare, poate dispune în privinţa încadrãrii acestora în proprietatea publicã sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, în privinţa modificãrii regimului lor juridic, chiar şi în privinţa înstrãinãrii lor. Asemenea acte legislative de dispoziţie nu contravin prevederilor constituţionale care consacrã principiul garantãrii şi ocrotirii proprietãţii publice.
În situaţia supusã controlului Curţii, legiuitorul, în limitele cadrului constituţional, a prevãzut în <>art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 cã sistemele de iluminat public aparţin proprietãţii publice a unitãţilor administrativ-teritoriale. În acelaşi timp, prin cea de-a doua tezã a textului de lege amintit a precizat cã de la aceastã regulã pot fi instituite, prin lege, excepţii. Una dintre aceste excepţii o reprezintã chiar dispoziţiile <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 , care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. Aceastã concluzie este confirmatã şi de dispoziţiile alin. (2) al aceluiaşi articol, potrivit cãruia "Bunurile aferente infrastructurii tehnico-edilitare afectate activitãţii de iluminat public, altele decât cele prevãzute la alin. (1), urmeazã regimul proprietãţii stabilit la <>art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 475/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare".
Aşa fiind, Curtea constatã cã prevederile legale criticate nu aduc atingere garanţiilor constituţionale ale dreptului de proprietate publicã consacrate în art. 136 alin. (2) şi (4).
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 44 din Constituţie, Curtea observã cã aceste dispoziţii constituţionale nu au incidenţã în cauzã, întrucât punctul de vedere susţinut de autorul excepţiei tinde la protejarea proprietãţii publice, iar nu a celei private.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 570/2004 privind unele mãsuri pentru privatizarea societãţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. şi "Electrica Banat" - S.A., precum şi unele mãsuri pentru reglementarea activitãţilor societãţilor comerciale din domeniul distribuţiei de energie electricã, excepţie ridicatã de Municipiul Medgidia, prin primar, în Dosarul nr. 279/COM/2005 al Tribunalului Constanţa - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
