Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 575 din 15 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 4 iulie 2008
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "C&R Expert Legal Adviser" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 8.321/30/2007 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 427D/2008, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã, ridicatã de Societatea Comercialã "Coreassim" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 8.325/30/2007 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 427D/2008 la Dosarul nr. 356D/2007, având în vedere faptul cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 427D/2008 la Dosarul nr. 356D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.321/30/2007, şi prin Încheierea din 19 februarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 8.325/30/2007, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "C&R Expert Legal Adviser" - S.R.L. şi de Societatea Comercialã "Coreassim" - S.R.L., ambele din Timişoara, în cadrul unor cauze comerciale având ca obiect soluţionarea unor cereri de dizolvare a societãţilor comerciale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de a interpreta legile, competenţã care, potrivit normelor constituţionale, aparţine puterii legiuitoare.
Astfel, instituirea caracterului obligatoriu, pentru instanţele judecãtoreşti, al soluţiilor date prin deciziile pronunţate în recursul în interesul legii excedeazã competenţei constituţionale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi-a exprimat opinia în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în cadrul recursului în interesul legii nu aduc modificãri textului legal în discuţie, ci dau valoare uneia dintre interpretãrile ce pot fi date unei dispoziţii legale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituţie, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut: "Soluţiile se pronunţã numai în interesul legii, nu au efect asupra hotãrârilor judecãtoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia pãrţilor din acele procese. Dezlegarea datã problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe."
Excepţia de neconstituţionalitate se raporteazã la prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3) privind înfãptuirea justiţiei şi ale art. 126 alin. (3) referitoare la instanţele judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã prin numeroase decizii, constatând cã acestea sunt constituţionale.
Astfel, prin <>Decizia nr. 1.014/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 29 noiembrie 2007, Curtea a reţinut cã scopul reglementãrii recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea şi aplicarea unitarã a legii pe întreg cuprinsul ţãrii. Pentru realizarea acestui scop, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţã asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluţionate de instanţele judecãtoreşti. Potrivit aceluiaşi text, dezlegarea datã de instanţa supremã acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanţe.
Având ca obiect promovarea unei corecte interpretãri a normelor juridice în vigoare, iar nu elaborarea unor noi norme, nu se poate considera cã deciziile pronunţate de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în asemenea recursuri ar reprezenta o atribuţie care vizeazã domeniul legiferãrii. De altfel, şi în cazul exercitãrii cãilor de atac, "dezlegãrile în drept" sunt obligatorii în situaţia rejudecãrii fondului. Astfel, potrivit art. 304 pct. 9 din Codul de procedurã civilã, casarea unei hotãrâri în recurs se poate cere şi în cazul în care aceasta a fost datã cu încãlcarea sau aplicarea greşitã a legii. Înfãptuirea justiţiei determinã ca, în asemenea cazuri, potrivit art. 315 alin. 1 din acelaşi cod, în caz de casare, hotãrârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesitãţii administrãrii unor probe sã fie obligatorii pentru judecãtorii fondului. Aceastã prevedere nu numai cã nu aduce atingere principiului constituţional al înfãptuirii justiţiei, ci, dimpotrivã, contribuie la realizarea sa.
Prin textul de lege criticat, legiuitorul, având în vedere poziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sistemul instanţelor judecãtoreşti, precum şi rolul sãu prevãzut în art. 329 din Codul de procedurã civilã, a instituit obligativitatea interpretãrii date de aceasta, în scopul aplicãrii unitare de cãtre instanţele judecãtoreşti a unui text de lege, fãrã ca astfel instanţa supremã sã se substituie Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a ţãrii, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentalã.
Curtea a reţinut, pe de altã parte, cã interpretarea legilor este o operaţiune raţionalã, utilizatã de orice subiect de drept, în vederea aplicãrii şi respectãrii legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului sãu de aplicare. Instanţele judecãtoreşti interpreteazã legea, în mod necesar, în procesul soluţionãrii cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilã procesului de aplicare a legii. "Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se aratã într-o hotãrâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza C.R. contra Regatului Unit, 1995) - în orice sistem juridic existã, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciarã [...]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicãri diferite ale legii în practica instanţelor de judecatã. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridicã a unor situaţii de fapt şi pentru a se asigura aplicarea unitarã a legii în practica tuturor instanţelor de judecatã, a fost creatã de legiuitor instituţia recursului în interesul legii. Decizia de interpretare pronunţatã în asemenea cazuri nu este extra lege şi, cu atât mai mult, nu poate fi contra legem.
În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încãlcarea art. 126 alin. (3) din Constituţie, Curtea a constatat cã nici aceastã criticã nu poate fi primitã, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are, printre altele, competenţa, conferitã de art. 329 din Codul de procedurã civilã şi de <>art. 18 alin. (2) din Legea privind organizarea judiciarã nr. 304/2004 , de a asigura aplicarea corectã şi unitarã a legilor de cãtre toate instanţele.
Organizarea judiciarã se instituie având ca finalitate asigurarea respectãrii drepturilor şi a libertãţilor fundamentale ale persoanei, prevãzute, în principal, în urmãtoarele documente: Carta internaţionalã a drepturilor omului, Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectãrii Constituţiei şi a legilor ţãrii.
De asemenea, organizarea judiciarã are ca obiectiv de bazã asigurarea respectãrii dreptului la un proces echitabil, prevãzut de art. 21 alin. (3) din Constituţia României, şi judecarea proceselor de cãtre instanţe judecãtoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee, în conformitate cu prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (1) şi (3) potrivit cãrora "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii. [...] Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii", astfel încât susţinerile referitoare la încãlcarea textelor constituţionale menţionate anterior nu pot fi reţinute.
Curtea a mai reţinut cã instituţia recursului în interesul legii conferã judecãtorilor instanţei supreme dreptul de a da o anumitã interpretare, unificând astfel diferenţele de interpretare şi de aplicare a aceluiaşi text de lege de cãtre instanţele inferioare. Asemenea soluţii interpretative, constante şi unitare, care nu privesc anumite pãrţi şi nici nu au efect asupra soluţiilor anterior pronunţate, ce au intrat în puterea lucrului judecat, sunt invocate în doctrinã ca precedente judiciare.
De altfel, potrivit art. 329 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, deciziile pronunţate de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a soluţionãrii recursurilor în interesul legii, se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "C&R Expert Legal Adviser" - S.R.L. şi de Societatea Comercialã "Coreassim" - S.R.L. din Timişoara în dosarele nr. 8.321/30/2007 şi nr. 8.325/30/2007, ambele ale Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 mai 2008.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
