Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 571 din 3 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Ion Tiucã - procuror Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Gool Game" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 3.170/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã federaţiile sportive desfãşoarã activitãţi de interes naţional şi este firesc ca acestea sã fie sprijinite de stat, inclusiv prin instituirea, în favoarea lor, a unei cote de 20% din încasãrile provenite din pronosticurile sportive.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 8 martie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 3.170/2004, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 . Excepţia a fost ridicatã de cãtre Societatea Comercialã "Gool Game" - S.R.L. din Timişoara cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni civile în pretenţii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţã, cã obligarea organizatorilor de pariuri sportive la plata unei cote de 20% din încasãrile realizate din pronosticuri sportive cãtre federaţiile sportive naţionale de profil încalcã dispoziţiile art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate. Astfel, cota de 20% este asemãnãtoare unei taxe sau unui impozit, dar este instituitã direct în favoarea unor entitãţi private, fãrã a fi colectatã la bugetul de stat sau la bugetele locale. De asemenea, textul de lege prevede aceeaşi contribuţie de 20% şi pentru încasãrile din pronosticurile referitoare la meciuri externe, organizate în campionatele altor ţãri, de federaţiile strãine, ceea ce nu are, în opinia autorului excepţiei, nici o justificare logicã, deoarece federaţiile româneşti nu au nici o contribuţie la desfãşurarea unei competiţii din altã ţarã. În sfârşit, autorul excepţiei considerã cã textul criticat încalcã şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece instituie privilegii speciale în favoarea federaţiilor sportive naţionale, care sunt persoane juridice de drept privat. Tribunalul Timiş - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã "stabilirea ca sursã de finanţare a federaţiilor sportive naţionale a unei cote de 20% din încasãrile provenite din pronosticurile sportive nu poate fi asimilatã unei exproprieri, Statul având prerogativa ca, prin legi organice, sã sprijine dezvoltarea unor sectoare importante ale vieţii sociale, sportul fiind unul dintre acestea". Aratã cã, în accepţiunea art. 44 din Constituţie, exproprierea "are ca sferã de aplicare imobile, constând în terenuri şi construcţii, iar nu veniturile realizate de persoanele juridice". În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Guvernul apreciazã cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, conform art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Prelevarea a 20% din încasãrile provenite din pronosticurile sportive nu poate fi asimilatã unei exproprieri, mãsurã care vizeazã bunuri imobile, iar nu venituri realizate de persoanele fizice sau juridice. Cu privire la susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia legea criticatã instituie unele privilegii speciale în favoarea federaţiilor sportive naţionale, se aratã cã, atât timp cât federaţiile sportive desfãşoarã activitãţi de interes naţional sprijinite de stat, cadrul legal instituit pentru susţinerea acestor activitãţi nu poate fi considerat cã favorizeazã acordarea de privilegii speciale. Avocatul Poporului aratã cã textul criticat este constituţional. Astfel, nu se poate invoca o încãlcare a art. 16 din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi, deoarece reglementarea dedusã controlului de constituţionalitate se aplicã tuturor contribuabililor care finanţeazã federaţiile sportive cu 20% din încasãrile realizate din pronosticurile sportive, fãrã nici o discriminare. Cu privire la pretinsa încãlcare a art. 44 din Constituţie, considerã cã nu se aduce atingere în nici un fel dreptului de proprietate al contribuabililor, al cãrui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificãrile ulterioare, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive naţionale provin din: [...] e) 20% din încasãrile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizãrii de competiţii de gen pentru ramura respectivã, organizate în campionatele naţionale din alte ţãri, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în «Cupa României»". În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) şi celor ale art. 44, potrivit cãrora: - Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege."; - Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. (2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire. (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte mãsuri de trecere silitã în proprietate publicã a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altã naturã discriminatorie a titularilor. (5) Pentru lucrãri de interes general, autoritatea publicã poate folosi subsolul oricãrei proprietãţi imobiliare, cu obligaţia de a despãgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritãţii. (6) Despãgubirile prevãzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţã, prin justiţie. (7) Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinãtãţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobânditã licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii se prezumã. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul criticat de autorul excepţiei instituie, în sarcina organizatorilor de pariuri sportive, obligativitatea plãţii cãtre federaţiile sportive naţionale a unei contribuţii de 20% din sumele pariate pe competiţiile organizate în campionatele naţionale din alte ţãri, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în "Cupa României". Din studierea legislaţiei în vigoare rezultã cã, în general, impozitele şi taxele din jocurile de noroc se fac, anual, venit la bugetul de stat. Astfel sunt colectate impozitul pe veniturile obţinute din jocuri de noroc, din premii şi din prime în bani şi/sau în naturã, taxele pentru jocurile de noroc (impozite indirecte), taxele de timbru social asupra jocurilor de noroc, precum şi taxele anuale de autorizare pentru obţinerea licenţei de exploatare a jocurilor de noroc. Destinaţia acestor venituri, a cãrei transparenţã este asiguratã de colectarea la bugetul de stat şi bugetele locale, este finanţarea unor obiective cum sunt construirea de sãli sportive, sãli polivalente şi locuinţe pentru tineret (a se vedea, spre exemplu, <>Hotãrârea Guvernului nr. 699/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 22 iulie 2005). Spre deosebire de aceste impozite şi taxe, reglementate de prevederile Codului fiscal, contribuţia de 20% prevãzutã de textul de lege criticat reprezintã una din sursele de finanţare extrabugetare, instituitã de lege în beneficiul federaţiilor sportive naţionale. Potrivit <>art. 35 din Legea nr. 69/2000 , federaţiile sportive naţionale "sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publicã, [...] fãrã scop lucrativ", care constituie, pe ramuri, "structuri sportive de interes naţional". Aşadar, cota de 20% din încasãrile din pronosticuri sportive, criticatã de autorul excepţiei, este instituitã de lege în vederea asigurãrii unor fonduri bãneşti necesare desfãşurãrii unei activitãţi de interes naţional, în favoarea unor persoane juridice de drept privat şi este vãrsatã direct acestor organisme. Prin modul de reglementare a acestei surse de finanţare a federaţiilor sportive naţionale nu s-a adus nici o atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (2) sau celor ale art. 44 din Constituţie. Referitor la invocarea de cãtre autorul excepţiei a încãlcãrii principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece textele criticate se aplicã deopotrivã, fãrã excepţii, tuturor situaţiilor care se încadreazã în ipoteza prevãzutã de dispoziţiile legale respective. De asemenea, potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) teza finalã din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar instituirea acestei surse de finanţare pentru federaţiile sportive, în considerarea unui interes general major, îndeplineşte condiţiile impuse de Legea fundamentalã. În sfârşit, în ceea ce priveşte pariurile sportive referitoare la "competiţiile organizate în campionatele naţionale din alte ţãri, de federaţiile şi organismele sportive internaţionale", Curtea reţine cã, deşi federaţiile sportive româneşti, beneficiare ale contribuţiei criticate, nu participã în nici un mod la organizarea, finanţarea şi desfãşurarea acestor competiţii, obligarea societãţilor organizatoare de pariuri sportive la plata unei contribuţii de 20% din sumele pariate este justificatã obiectiv şi rezonabil pentru aceleaşi raţiuni.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Gool Game" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 3.170/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 noiembrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
