Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 571 din 19 septembrie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 571 din 19 septembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 octombrie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Gabriela Ordean, Ortensia Miclea şi Cezar Seceleanu în Dosarul nr. 7.391/2005 al Tribunalului Alba - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 7.391/2005, Tribunalul Alba - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã de Gabriela Ordean, Ortensia Miclea şi Cezar Seceleanu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin cã prevederile <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , ce instituie un termen de 6 luni pentru trimiterea notificãrii în vederea restituirii imobilelor ce intrã sub incidenţa actului normativ criticat, contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Se aratã, în acest sens, cã forma iniţialã a <>Legii nr. 10/2001 nu includea, în sfera imobilelor preluate în mod abuziv, pe acelea considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în temeiul <>Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscãrii, fãrã moştenitori sau fãrã stãpân. Aceastã categorie de imobile a fost introdusã ca urmare a modificãrii <>Legii nr. 10/2001 prin <>Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente. Prin urmare, în opinia autorilor excepţiei, termenul de 6 luni pentru trimiterea notificãrii nu se mai poate aplica şi imobilelor prevãzute la <>art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001 , referitor la imobilele ce intrã sub incidenţa <>Decretului nr. 111/1951 , introdus prin <>Legea nr. 247/2005 .
Tribunalul Alba - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã prevederile <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cãrora: "Nerespectarea termenului de 6 luni prevãzut pentru trimiterea notificãrii atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 privind principiul neretroactivitãţii legii, în art. 16 - Egalitatea în drepturi, în art. 21 - Accesul liber la justiţie, în art. 44 - Dreptul de proprietate privatã, şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocatã, Curtea constatã cã principala criticã de neconstituţionalitate constã în susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile legale criticate, referitoare la termenul de 6 luni prevãzut pentru trimiterea notificãrii în vederea restituirii imobilelor ce intrã sub incidenţa <>Legii nr. 10/2001 , nu mai pot fi aplicabile şi în privinţa imobilelor considerate a fi fost abandonate şi preluate de stat în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în temeiul <>Decretului nr. 111/1951 , categorie de imobile introdusã în cuprinsul <>art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001 , ca urmare a modificãrii acestui act normativ prin <>Legea nr. 247/2005 .
Analizând aceste susţineri, Curtea constatã cã acestea nu sunt întemeiate.
Astfel, prevederile <>art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 10/2001 , modificatã prin <>Legea nr. 247/2005 , nominalizeazã expres <>Decretul nr. 111/1951 în sfera actelor normative abuzive, act normativ în temeiul cãruia imobilele considerate a fi abandonate treceau în proprietatea statului, în baza unei hotãrâri judecãtoreşti sau a unei dispoziţii administrative. În forma iniţialã a legii, imobilele considerate a fi fost abandonate erau incluse în sfera imobilelor preluate în mod abuziv, fãrã însã ca dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) sã indice actul normativ în temeiul cãruia aceste imobile erau trecute în proprietatea statului. Prin urmare, introducerea expresã a acestui act normativ, respectiv <>Decretul nr. 111/1951 , nu aduce niciun element de noutate faţã de reglementarea anterioarã, astfel încât textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã.
De altfel, Curtea Constituţionalã are o bogatã jurisprudenţã referitoare la constituţionalitatea prevederilor <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 faţã de dispoziţiile <>art. 21, 44 şi 53 din Legea fundamentalã. Astfel, prin Decizia nr. 99 din 22 februarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 aprilie 2005, Curtea a statuat cã textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie, ci instituie norme procedurale pentru exercitarea acestui drept, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), ce prevãd cã procedura de judecatã este stabilitã numai prin lege. S-a mai arãtat, în decizia menţionatã, cã niciuna dintre situaţiile limitativ prevãzute la alin. (1) al art. 53 din Constituţie, în care poate interveni restrângerea exerciţiului unui drept, nu are incidenţã în cauzã, dat fiind cã nu este vorba despre o restrângere a exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie al persoanelor interesate, ci, în fapt, de condiţionarea exercitãrii acestui drept de respectarea anumitor termene procedurale. Curtea a statuat cã prevederile legale criticate dau expresie competenţei constituţionale a legiuitorului, reglementatã prin art. 44 alin. (1) teza a doua, de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate.
Argumentele ce au stat la baza respingerii ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate sunt valabile şi în prezenta cauzã, neintervenind elemente noi, de naturã sã determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, Curtea constatã cã prevederile <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 se aplicã în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în aceeaşi situaţie juridicã, fãrã nicio discriminare pe considerente arbitrare, astfel încât nici aceste susţineri ale autorilor excepţiei nu pot fi reţinute.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Gabriela Ordean, Ortensia Miclea şi Cezar Seceleanu în Dosarul nr. 7.391/2005 al Tribunalului Alba - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 septembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
_________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice