Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 570 din 3 noiembrie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 284 alin. 4 si art. 301 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 570 din 3 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 284 alin. 4 si art. 301 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.144 din 19 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 raportat la art. 301 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ministerul Public - Parchetul Naţional Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacãu în Dosarul nr. 812/2005 al Tribunalului Bacãu - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 aprilie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 812/2005, Tribunalul Bacãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 raportat la art. 301 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ministerul Public - Parchetul Naţional Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacãu într-o cauzã având ca obiect recursul împotriva sentinţei civile prin care s-a luat act de tranzacţia dintre pãrţi privitoare la partajul bunurilor comune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie. În acest sens aratã cã, potrivit art. 45 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, "Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare fazã a acestuia, dacã apreciazã cã este necesar pentru apãrarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor", iar, potrivit alin. 5 al aceluiaşi articol, "Procurorul poate, în condiţiile legii, sã exercite cãile de atac împotriva oricãror hotãrâri [...]".
Aşa fiind, textele de lege criticate care impun procurorului exercitarea cãii de atac a recursului în termen de 15 zile de la pronunţarea hotãrârii, în situaţia când acesta nu a participat la judecarea cauzei, îl pun într-o situaţie de inegalitate faţã de ceilalţi participanţi la procesul civil. În situaţia în care o parte are dreptul de a exercita o acţiune, iar din motive neimputabile nu-şi manifestã voinţa, aceasta nu poate fi decãzutã din drepturile sale într-un termen care nu este rezonabil.
Termenul de 15 zile de la data pronunţãrii hotãrârii judecãtoreşti, în care procurorul poate exercita calea de atac împotriva respectivei hotãrâri, poate fi raportat numai la ipoteza când participarea procurorului era obligatorie, iar acesta nu a participat, operând astfel sancţiunea decãderii din dreptul la acţiune.
Tribunalul Bacãu - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece art. 16 alin. (1) din Constituţie se referã la raporturile dintre cetãţeni, nu la cele dintre cetãţeni şi autoritãţile publice. Termenele stabilite de legiuitor pot fi diferite pentru cetãţeni şi pentru autoritãţile publice, deoarece acestea din urmã dispun de specialişti care pot, în realizarea atribuţiilor pe care le au, sã-şi realizeze sarcinile în termenul stabilit, potrivit competenţei lor.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulatã de autorul excepţiei, apreciazã cã principiul egalitãţii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie are în vedere egalitatea în drepturi a cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, iar nu egalitatea dintre cetãţeni şi autoritãţile publice.
Pe de altã parte, stabilirea unor dispoziţii procedurale nu reprezintã o încãlcare a egalitãţii în drepturi, ci o aplicare a dispoziţiilor constituţionale din art. 126 alin. (2), potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens aratã cã acestea cuprind o reglementare distinctã pentru procuror, în privinţa termenului de apel, şi consacrã regula potrivit cãreia acest termen curge de la pronunţarea hotãrârii. Aceastã soluţie porneşte de la premisa cã procurorul, datoritã funcţiei şi poziţiei sale, are posiblitatea de a se informa asupra conţinutului hotãrârilor pronunţate.
Situaţia este însã diferitã în cazul în care procurorul a participat la activitatea judiciarã în cauza respectivã. În acest caz termenul va curge de la comunicarea hotãrârii redactate. Pe cale de consecinţã, într-o asemenea împrejurare procurorul este parte în proces şi este supus aceluiaşi tratament ca şi aceştia.
Aceste prevederi legale sunt norme procedurale şi reprezintã opţiunea legiuitorului, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din notele scrise depuse de autorul excepţiei, îl constituie dispoziţiile art. 284 alin. 4 şi art. 301 din Codul de procedurã civilã, care a fost introdus prin punctul 25 al articolului unic din <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001.
Textele de lege criticate aveau urmãtorul conţinut:
- Art. 284 alin. 4: "Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunţarea hotãrârii, în afarã de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul curge de la comunicarea hotãrârii.";
- Art. 301: "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotãrârii, dacã legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 284 alin. 2-4 se aplicã în mod corespunzãtor".
Ulterior datei la care Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã a fost abrogatã prin <>art. IV din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.
Prin <>art. I pct. 47 din Legea nr. 219/2005 s-a introdus punctul 109^1 în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, care are urmãtorul conţinut:
"109^1. Articolul 301 va avea urmãtorul cuprins:
«Art. 301. - Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotãrârii, dacã legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 284 alin. 2-4 se aplicã în mod corespunzãtor.»"
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1)-(3), care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 21 alin. (1)-(3): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã a fi respinsã pentru urmãtoarele motive:
Dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie consacrã in terminis egalitatea între cetãţeni în faţa legii şi a autoritãţilor publice, şi nu între cetãţeni şi autoritãţile publice, cãrora le aparţine şi Ministerul Public. Aşa fiind, Curtea constatã cã reglementarea adoptatã în materie, pentru procuror, diferitã de aceea din dreptul comun, nu este contrarã textului constituţional invocat ca fiind încãlcat.
Totodatã, Curtea observã cã art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie consacrã expres şi exclusiv accesul liber la justiţie al persoanei care se adreseazã justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Aşadar, potrivit statutului sãu juridic, procurorul, adresându-se justiţiei, nu o face niciodatã în considerarea şi pentru apãrarea unor drepturi, libertãţi şi interese legitime proprii. În consecinţã, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã în nici un fel textul art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. 4 şi ale art. 301 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Ministerul Public - Parchetul Naţional Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacãu în Dosarul nr. 812/2005 al Tribunalului Bacãu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 noiembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016