Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 570 din 29 aprilie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) si art. 4 alin. (1) teza intai si alin. (2) din Legea nr. 90/2003  privind vanzarea spatiilor aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 570 din 29 aprilie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) si art. 4 alin. (1) teza intai si alin. (2) din Legea nr. 90/2003 privind vanzarea spatiilor aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 28 iunie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi <>art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, excepţie ridicatã de municipiul Vulcan, prin primarul Gheorghe Ile, în Dosarul nr. 7.580/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 27 aprilie 2010 şi au fost consemnate în încheierea de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 29 aprilie 2010.


CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 7.580/97/2008, Tribunalul Hunedoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi <>art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Excepţia a fost ridicatã de municipiul Vulcan, prin primarul Gheorghe Ile, cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni în contencios administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 90/2003 , care prevãd obligaţia autoritãţilor administraţiei publice locale care deţin în proprietate spaţii destinate sediilor partidelor politice de a le vinde acestora, la solicitare, îl lipsesc pe proprietar, respectiv unitatea administrativ-teritorialã, de dreptul de dispoziţie, atribut esenţial al dreptului de proprietate. Pornind de la principiul egalitãţii de tratament între diversele categorii de proprietari, principiu consacrat de art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, aratã cã se creeazã un tratament diferenţiat între autoritãţile administrativ-teritoriale şi alte categorii de proprietari care pot dispune liber de proprietatea lor, în limitele prevãzute de lege. De asemenea, susţine cã dispoziţiile <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2003 încalcã prevederile art. 44 alin. (3) şi (6) din Constituţie prin faptul cã obligã proprietarul sã vândã la un preţ impus de legiuitor, şi anume la valoarea de inventar care poate fi derizorie, fãrã a se accepta cel puţin posibilitatea reevaluãrii.
Tribunalul Hunedoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul, raportându-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizatã în <>Decizia nr. 871/2007 şi <>Decizia nr. 870/2007 , prin care au fost soluţionate aspecte similare celor din speţa de faţã, considerã ca fiind întemeiate criticile de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, sens în care invocã <>Decizia nr. 870/2007 a Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul de vedere solicitat.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi <>art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003, cu completãrile ulterioare.
Textele de lege criticate au urmãtoarea redactare:
- Art. 3 alin. (2): "În acest scop autoritãţile administraţiei publice locale care deţin în proprietate aceste spaţii le vor vinde partidelor politice la solicitarea acestora.";
- Art. 4 alin. (1) teza întâi: "Partidele politice pot cumpãra în fiecare unitate administrativ-teritorialã un singur spaţiu, destinat sediului acestora, la valoarea de inventar a acestuia. [...]"
Autorul excepţiei considerã cã aceste texte de lege sunt contrare urmãtoarelor prevederi din Constituţie: art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (6) referitor la dreptul de proprietate privatã şi art. 120 alin. (1) care consacrã principiile descentralizãrii, autonomiei locale şi deconcentrãrii serviciilor publice.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>Legea nr. 90/2003 reglementeazã, în ansamblul sãu, condiţiile în care partidele politice pot închiria ori cumpãra sediile în care îşi desfãşoarã activitatea de la unitãţile administrativ-teritoriale în care se aflã acestea. În acest context, textele de lege criticate instituie obligaţia pentru unitãţile administrativ-teritoriale de a înstrãina aceste imobile la solicitarea partidelor politice, la preţul de inventar.
Curtea observã cã o situaţie asemãnãtoare a mai fost supusã analizei Curţii Constituţionale şi cu prilejul soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfãşoarã activitãţi conexe actului medical. Astfel, prin <>Decizia nr. 870/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, Curtea a reţinut cã "prin înlãturarea posibilitãţii autoritãţilor publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privatã a unitãţilor administrativ-teritoriale, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, se încalcã în mod vãdit dreptul unitãţilor administrativ-teritoriale de exercitare a prerogativei dispoziţiei, ca atribut ce ţine de esenţa dreptului de proprietate". Ca urmare, Curtea a apreciat cã a fost adusã o atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) şi (3), precum şi dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Curtea apreciazã cã, pentru identitate de raţiuni, cele reţinute în decizia mai sus amintitã sunt valabile şi în prezenta speţã, cu atât mai mult cu cât <>art. 4 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 90/2003 fixeazã preţul de vânzare al imobilelor la valoarea de inventar a acestora, care este inferior preţului de piaţã, fãrã a da posibilitatea unitãţilor administrativ-teritoriale de a le înstrãina la un preţ ce ar depãşi aceastã valoare.
Observând cã soluţia legislativã neconstituţionalã îşi extinde incidenţa şi asupra cuprinsului dispoziţiilor <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 90/2003 , care prevede cã "partidele politice pot cumpãra în municipiul Bucureşti un spaţiu pentru organizaţia municipiului Bucureşti şi câte un spaţiu pentru organizaţiile fiecãrui sector al municipiului Bucureşti, destinat sediilor acestor organizaţii, la valoarea de inventar a acestora. Spaţiul care urmeazã a fi astfel cumpãrat trebuie sã fi fost deţinut cu chirie cel puţin 3 luni anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi de cãtre partidul politic respectiv", Curtea, în temeiul <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , urmeazã sã se pronunţe şi asupra acestor dispoziţii de lege, constatând cã sunt neconstituţionale, pentru considerentele mai sus arãtate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi <>art. 4 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, excepţie ridicatã de municipiul Vulcan, prin primarul Gheorghe Ile, în Dosarul nr. 7.580/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 aprilie 2010.
Decizia se comunicã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

În temeiul dispoziţiilor art. 261 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 1 din Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 8 din 8 iunie 2010 , semneazã

PREŞEDINTE,
ION PREDESCU

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016