Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 57 din 24 martie 1998  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a   art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 pentru solutionarea conflictelor de munca    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 57 din 24 martie 1998 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 pentru solutionarea conflictelor de munca

EMITENT: Curtea Constitutionala
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 28 aprilie 1998
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 , invocatã de Federaţia Nationala a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 3.427/1997 al Tribunalului Municipiului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 3 martie 1998, în prezenta pãrţilor şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 10 martie 1998.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Tribunalul Municipiului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, prin Încheierea din 5 septembrie 1997, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 45 alin. (4) din Legea nr. 15/1991 , ridicatã de Federaţia Nationala a Sindicatelor din Electricitate "Univers".
În motivarea exceptiei se susţine ca <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 , care prevede ca nu pot declara greva salariaţii din unitãţile sistemului energetic naţional, incalca art. 40 din Constituţie, care consacra acest drept ce poate fi exercitat în condiţiile şi în limitele stabilite de lege. Prin interzicerea dreptului la greva, acest text incalca şi prevederile constituţionale ale art. 49, care stabileşte posibilitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi proporţional cu situaţia care a creat-o, fãrã a putea însã atinge existenta dreptului sau a libertãţilor.
Deoarece, contrar art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, instanta nu-şi exprimase opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã a solicitat, în temeiul art. 15 din Regulamentul sau de organizare şi funcţionare, completarea actului de sesizare.
Completand încheierea de sesizare, Tribunalul Municipiului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã opineaza ca excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 este intemeiata, deoarece prevederile constituţionale limiteazã sau conditioneaza dreptul la greva, dar nu-l interzic, pentru a nu îngrãdi libertatea salariaţilor "de a milita pentru drepturile lor socioeconomice şi profesionale".
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, iar prevederile art. 45 alin. (1) lit. b) şi ale <>art. 45 alin. (4) din Legea nr. 15/1991 sunt constituţionale, întrucât acestea permit greva în unitãţile care aprovizioneaza cu energie electrica, cu condiţia ca organizatorii sa asigure cel puţin o treime din activitatea normalã.
Preşedinţii celor doua Camere nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicatã, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocatã.
Curtea constata ca, deşi în dispozitivul Încheierii din 5 septembrie 1997 se prevede ca excepţia ar avea ca obiect alin. (4) al <>art. 45 din Legea nr. 15/1991 , în realitate, prin aceasta a fost contestatã legitimitatea constituţionalã a alin. (1) lit. b) din acelaşi articol, în ceea ce priveşte partea referitoare la interdicţia pentru salariaţii din "unitãţile sistemului energetic naţional" de a declara greva. Aceasta constatare se impune, deoarece, în însuşi cuprinsul încheierii s-a reţinut ca excepţia priveşte dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. b), opinia instanţei se referã tot la aceste prevederi, iar autoarea exceptiei, Federaţia Nationala a Sindicatelor din Electricitate "Univers", are în vedere, de asemenea, constituţionalitatea aceluiaşi text. De aceea, instanta, neputând modifica excepţia astfel cum a fost ridicatã, Curtea urmeazã sa se pronunţe cu privire la <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 , în partea referitoare la interdicţia dreptului la greva pentru salariaţii din unitãţile sistemului energetic naţional.
Motivul principal invocat prin excepţie este acela ca, potrivit art. 40 alin. (2) din Constituţie, dreptul la greva se exercita în condiţiile şi în limitele stabilite prin lege, precum şi cu respectarea garanţiilor necesare asigurãrii serviciilor esenţiale pentru societate, prevãzute tot prin lege, pe când <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 interzice salariaţilor din unitãţile sistemului energetic naţional sa declare greva. Autoarea exceptiei invoca şi prevederile art. 49 din Constituţie, potrivit cãrora legea poate limita exercitarea unui drept, fãrã însã a putea atinge existenta acestuia.
Conform art. 40 din Constituţie, salariaţii au dreptul la greva pentru apãrarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Rezulta din aceasta prevedere constituţionalã ca dreptul la greva se poate exercita numai colectiv, ca şi alte drepturi instituite de Constituţie, cum ar fi libertatea întrunirilor (art. 36) sau dreptul la asociere (art. 37).
Cu privire la dreptul la greva, alin. (2) al art. 40 din Constituţie prevede ca legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurãrii serviciilor esenţiale pentru societate. Prevederea menţionatã este în concordanta cu dispoziţiile art. 8 pct. 1 lit. d) din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, potrivit cãrora dreptul la greva se exercita în conformitate cu legile fiecãrui stat, ca şi cu dispoziţiile art. G din Carta socialã europeanã (revizuitã), semnatã de România la 15 mai 1997, dar neratificata, în care se prevede ca este permisã stabilirea, prin lege, de restrictii "necesare, într-o societate democratica, pentru a garanta respectarea drepturilor şi libertãţilor altora sau pentru a proteja ordinea publica, securitatea nationala, sãnãtatea publica sau bunele moravuri".
Rezulta, din dispoziţiile constituţionale ca şi din prevederile documentelor internaţionale menţionate, ca dreptul la greva poate fi supus unor limitãri şi conditionari, îndeosebi pentru a garanta asigurarea serviciilor esenţiale necesare societãţii, deoarece, în mod inevitabil, de regula, exercitarea acestui drept afecteazã nu numai pãrţile în conflict, ci şi pe alţii, din domenii sau sectoare în care activitatea este paralizata ca urmare a încetãrii unor servicii datoritã grevei. Deci, greva ar putea afecta servicii esenţiale pentru societate, cum este încetarea functionarii sistemului energetic naţional. Încetarea activitãţii în întreg sistemul energetic naţional poate determina nu numai cãderea acestuia din cauze tehnice, dar are drept consecinta şi privarea întregii economii şi a populaţiei de energie electrica. Aceste consecinţe afecteazã în mod evident exerciţiul unor drepturi şi libertãţi garantate de Constituţie cetãţenilor, cat şi interesele ce privesc intreaga economie şi, implicit, ordinea publica şi securitatea nationala.
Interdicţia prevãzutã la <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 , în ceea ce priveşte salariaţii din unitãţile sistemului energetic naţional, nu poate fi analizata decât în conexiune cu prevederile alin. (4) ale aceluiaşi articol, care, cu referire la unitãţile ce asigura aprovizionarea populaţiei cu energie electrica, stabileşte ca greva "este permisã cu condiţia ca organizatorii sa asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normalã".
Din interpretarea sistematica a acestor dispoziţii legale rezulta ca interdicţia grevei salariaţilor din unitãţile sistemului energetic naţional nu are un caracter absolut, greva fiind permisã în limitele prevãzute la alin. (4) al art. 45 din lege.
În consecinta, aceasta interdicţie, raportatã la toţi salariaţii sistemului energetic naţional, are semnificatia unei limite, justificatã de un interes public şi naţional incontestabil, spre a se evita consecinţele ce s-ar produce ca urmare a încetãrii furnizarii energiei electrice în intreaga ţara.
Dispoziţiile <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 nu au semnificatia sacrificarii intereselor de ordin profesional, economic şi social ale salariaţilor ce ocupa funcţii în sistemul energetic naţional, unde dreptul la greva nu este permis. <>Art. 45 alin. (2) din Legea nr. 15/1991 reglementeazã modul de soluţionare a conflictului de munca dintre unitate şi salariaţii sistemului energetic naţional prin conciliere directa, cu participarea delegatului Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Având în vedere consecinţele unei greve ce ar paraliza întregul sistem energetic naţional, afectand astfel drepturile şi interesele tuturor cetãţenilor, deci şi ale salariaţilor din unitãţile sistemului energetic naţional, aceasta soluţie alternativa a legiuitorului este justificatã, nu numai pentru motive de ordin economic, politic şi social, dar şi constituţional. De principiu, art. 54 din Constituţie prevede ca drepturile şi libertãţile constituţionale trebuie astfel exercitate încât sa nu încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi, iar o dispoziţie legalã de natura a garanta asigurarea serviciilor esenţiale pentru societate, cum este cea prevãzutã la art. 45 alin. (1) lit. b), coroborata cu cele prevãzute la alin. (2) şi (4) din acelaşi articol al <>Legii nr. 15/1991 , rãspunde acestor exigente.
Aceeaşi este concluzia şi în considerarea art. 49 din Constituţie, cat timp greva din sistemul energetic naţional este permisã în limitele alin. (4) al <>art. 45 din Legea nr. 15/1991 , astfel ca nu este suprimat însuşi acest drept.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 15/1991 în partea referitoare la salariaţii din unitãţile sistemului energetic naţional, invocatã de Federaţia Nationala a Sindicatelor din Electricitate "Univers" în Dosarul nr. 3.427/1997 al Tribunalului Municipiului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 martie 1998.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016