Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 565 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 25 noiembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Francisc Dãmoc în Dosarul nr. 2.741/AS/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund avocat Nicolae Ivan, pentru autorul excepţiei, şi consilier juridic Corneliu Frãţilã, pentru Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul autorului excepţiei aratã cã dispoziţiile <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 creeazã o discriminare nejustificatã între persoanele cu handicap, contravenind astfel prevederilor constituţionale care consacrã egalitatea în drepturi şi protecţia persoanelor cu handicap. Pentru aceste motive solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care aratã cã toate persoanele care se încadreazã în ipoteza textului de lege criticat beneficiazã de aceleaşi drepturi. În ceea ce priveşte persoanele care nu se încadreazã în aceastã categorie, întrucât au dobândit handicapul ulterior calitãţii de asigurat, acestea se bucurã şi ele de protecţie din partea legii prin dispoziţiile care reglementeazã pensia de invaliditate. Reprezentantul Casei de Pensii pune în discuţia Curţii şi legalitatea încheierii de sesizare, arãtând cã Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal nu a comunicat opinia sa asupra excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, referindu-se la problema legalitãţii încheierii de sesizare, aratã cã aceasta întruneşte condiţiile prevãzute de lege. În ceea ce priveşte constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , aratã cã persoanele care au dobândit handicapul anterior calitãţii de asigurat se aflã într-o situaţie obiectiv diferitã de cea a persoanelor care au dobândit handicapul ulterior şi astfel se justificã aplicarea unui tratament juridic diferenţiat. De altfel, aminteşte cã şi aceastã din urmã categorie de persoane se bucurã de reglementãri favorabile.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.741/AS/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Francisc Dãmoc cu ocazia soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere la pensie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale care consacrã egalitatea în drepturi şi dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protecţie specialã din partea statului. În acest sens aratã cã <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , care condiţioneazã beneficiul reducerii stagiului de cotizare şi a vârstei standard de pensionare de realizarea stagiului de cotizare în condiţii de handicap preexistent calitãţii de asigurat, creeazã, fãrã vreo justificare de naturã obiectivã, o gravã discriminare între persoanele cu handicap preexistent calitãţii de asigurat şi cele care au dobândit handicapul dupã calitatea de asigurat. Astfel, prima categorie de persoane beneficiazã de reducerea stagiului de cotizare şi a vârstei standard de pensionare în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet, în timp ce a doua categorie nu beneficiazã de nici o facilitate la pensionare. Autorul excepţiei susţine, de asemenea, cã textul de lege criticat este contrar şi obligaţiei constituţionale a statului de a acorda o protecţie specialã persoanelor cu handicap şi de a asigura realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, care se traduce, în concepţia sa, şi în "posibilitatea egalã pentru toate persoanele cu handicap, de a se bucura de protecţia specialã prevãzutã prin <>Legea nr. 19/2000 , aceea de a se pensiona pentru limitã de vârstã cu reducerea stagiului de cotizare şi a vârstei standard de pensionare".
Tribunalul Bucureşti a reţinut cã nu existã nici o cauzã de inadmisibilitate a excepţiei. Încheierea de sesizare nu conţine însã opinia instanţei asupra excepţiei de neconstituţionalitate, iar solicitarea Curţii Constituţionale ca sesizarea sã fie completatã şi sã-i fie astfel comunicatã a rãmas fãrã nici un rezultat.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul apreciazã ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 . În acest sens aratã cã textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu încalcã prevederile constituţionale referitoare la protecţia specialã a persoanelor cu handicap, întrucât aceste mãsuri de protecţie specialã fac obiectul reglementãrii altor acte normative, respectiv al <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 519/2002 . În ceea ce priveşte dreptul la pensie, aratã cã stabilirea categoriilor de pensie, a cerinţelor şi a condiţiilor pentru acordarea drepturilor de pensie, inclusiv exceptarea de la îndeplinirea anumitor cerinţe şi condiţii, sunt în competenţa liberã şi exclusivã a legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie. În lumina acestor concluzii, Guvernul considerã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, având în vedere cã persoanele cu handicap accentuat care au realizat cel puţin douã treimi din stagiul complet de cotizare preexistent calitãţii de asigurat se aflã într-o situaţie diferitã, care justificã, în mod obiectiv şi rezonabil, un tratament diferit în raport cu celelalte categorii de persoane care au dobândit deficienţe dupã încadrarea în muncã.
Avocatul Poporului apreciazã cã, în absenţa opiniei instanţei de judecatã cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocatã, sesizarea Curţii Constituţionale nu este legalã. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate adusã <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , considerã cã acest text de lege este constituţional, deoarece se aplicã în aceleaşi condiţii pentru toate categoriile de persoane asigurate aflate în aceeaşi situaţie, fãrã a determina privilegii sau discriminãri.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
În ceea ce priveşte punctul de vedere trimis de Avocatul Poporului, în sensul cã lipsa opiniei instanţei de judecatã conduce la nelegalitatea sesizãrii Curţii, potrivit dispoziţiilor <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constatã cã asupra acestei chestiuni s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, prin care a statuat cã examinarea excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi împiedicatã de neîndeplinirea unei obligaţii în sarcina unei autoritãţi publice, chiar dacã aceasta este o instanţã judecãtoreascã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii potrivit cãrora: "(1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calitãţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiazã de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevãzute în anexa nr. 3, astfel: [...]
b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacã au realizat cel puţin douã treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;".
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 50 din Constituţie, conform cãrora:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 50: "Persoanele cu handicap se bucurã de protecţie specialã. Statul asigurã realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participãrii efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunitãţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin pãrinţilor şi tutorilor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã esenţa criticilor aduse prevederilor <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 are în vedere faptul cã beneficiile prevãzute de acest text de lege se acordã numai persoanelor asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calitãţii de asigurat, iar nu şi celor care au dobândit handicapul dupã calitatea de asigurat. Astfel, se creeazã, potrivit opiniei autorului excepţiei, o discriminare între cele douã categorii de persoane, discriminare care nu îşi gãseşte nici o justificare raţionalã şi obiectivã. În plus, considerã cã este neglijatã obligaţia pe care o are statul de a asigura o protecţie specialã persoanelor cu handicap.
Analizând aceste critici, Curtea constatã cã prevederile <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 nu epuizeazã nicidecum mãsurile luate pe plan legislativ pentru realizarea protecţiei speciale a persoanelor cu handi<>cap. Astfel, Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 519/2002 , prevede numeroase mãsuri de protecţie în folosul tuturor categoriilor de persoane cu handicap.
Textul de lege supus controlului de constituţionalitate are în vedere doar exercitarea dreptului la pensie al persoanelor cu handicap, iar din cadrul acestei categorii, numai a acelor persoane care au dobândit handicapul înainte de a fi devenit asigurat în sistemul public al asigurãrilor sociale, respectiv înainte de a fi încadrate în muncã. Este evident cã aceastã categorie de persoane se aflã într-o situaţie diferitã de cea a persoanelor care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncã, fapt ce justificã în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Astfel, în timp ce persoanele la care se referã <>art. 47 din Legea nr. 19/2000 au dreptul de a obţine pensie pentru limitã de vârstã, cu beneficiul reducerii stagiului de cotizare şi a vârstei de pensionare, persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncã se bucurã de o altã categorie de pensie, anume pensia de invaliditate, prevãzutã de art. 53 şi urmãtoarele din aceeaşi lege. Aceasta constituie, de asemenea, o reglementare favorabilã, corespunzãtoare situaţiei specifice acestei din urmã categorii de persoane. Potrivit acestor prevederi legale, şi persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncã se pot înscrie la pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu reducerea sau chiar eliminarea perioadei necesare pentru realizarea stagiului de cotizare, în raport cu gradul de invaliditate, ce se stabileşte prin expertizã medicalã.
Prin urmare, Curtea constatã cã textul de lege criticat nu contravine principiului constituţional care consacrã egalitatea în drepturi şi care permite instituirea unui tratament juridic diferenţiat, atât timp cât situaţiile de fapt avute în vedere sunt în mod obiectiv diferite. De asemenea, în lumina argumentelor expuse nu pot fi reţinute nici criticile privind încãlcarea obligaţiei statului de a proteja persoanele cu handicap.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Francisc Dãmoc în Dosarul nr. 2.741/AS/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncã, asigurãri sociale, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
