Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul penal, excepţie ridicatã de Attila Salamon în Dosarul nr. 2.536/96/2009 al Tribunalului Harghita - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
De asemenea, magistratul-asistent referã asupra împrejurãrii cã în cauzã s-a prezentat domnul traducãtor de limba maghiarã Vajda Zsombor.
Curtea ia act de prezenţa traducãtorului desemnat în cauzã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 14 din 6 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.536/96/2009, Tribunalul Harghita - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 329 din Codul penal, excepţie ridicatã de Attila Salamon în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale ce priveşte, între alte infracţiuni, şi pe cea de proxenetism.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitoare la proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi cu situaţia care a determinat-o şi ale art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la formalitãţile, condiţiile şi restrângerile aplicabile libertãţii de exprimare, deoarece, raportat la atingerea valorii sociale ocrotite, etapa individualizãrii legale instituie o pedeapsã excesivã. Astfel, în opinia autorului excepţiei, modalitãţile de comitere a infracţiunii de proxenetism prin îndemn sau înlesnire nu reprezintã altceva decât o formã de instigare sau complicitate la infracţiunea de prostituţie. Pe cale de consecinţã, acestea ar trebui pedepsite în acord cu prevederile art. 27 din Codul penal raportate la art. 328 din acelaşi cod.
Tribunalul Harghita - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 329 - Proxenetism - din Codul penal, care au urmãtorul conţinut:
"Îndemnul ori înlesnirea practicãrii prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostituţiei de cãtre o persoanã se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, precum şi constrângerea la prostituţie se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacã fapta prevãzutã în alin. 1 sau 2 este sãvârşitã faţã de un minor sau prezintã un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sã serveascã, direct sau indirect, la comiterea infracţiunii prevãzute la alin. 1-3 şi cele care au fost dobândite prin sãvârşirea acesteia se confiscã, iar dacã acestea nu se gãsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Tentativa se pedepseşte."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 53 referitoare la proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi cu situaţia care a determinat-o şi ale art. 10 paragraful 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitoare la formalitãţile, condiţiile, restrângerile şi sancţiunile aplicabile libertãţii de exprimare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului sãu din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţãrii Deciziei nr. 21 din 24 ianuarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 25 februarie 2002, Curtea a statuat cã "incriminarea şi sancţionarea faptelor de prostituţie şi de proxenetism, în Codul penal de la 1968, reprezintã şi îndeplinirea obligaţiei asumate de statul român prin Decretul nr. 482/1955 de aderare la convenţie [Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatãrii prostituãrii acestora], care prevede cã pãrţile la aceastã convenţie decid pedepsirea oricãror persoane care, pentru a satisface pasiunile altei persoane, ademeneşte, atrage sau îndeamnã, în vederea prostituãrii, o altã persoanã, chiar cu consimţãmântul acesteia, sau care exploateazã prostituţia altei persoane, chiar cu consimţãmântul acesteia. În preambulul convenţiei se aratã cã «prostituţia şi rãul care o însoţeşte, traficul de fiinţe umane în vederea prostituãrii, sunt incompatibile cu demnitatea şi valoarea persoanei umane şi pun în pericol bunãstarea individului, a familiei şi a comunitãţii»".
Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut cã "în ceea ce priveşte proxenetismul, incriminat prin însãşi convenţia menţionatã, caracterul sãu profund antisocial nu poate fi pus la îndoialã şi nu se poate vorbi despre neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 329 din Codul penal".
De asemenea, Curtea mai constatã cã nu poate fi primitã critica referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi ori a unor libertãţi, deoarece, chiar dacã în art. 26 Legea fundamentalã permite oricãrei persoane de a dispune de ea însãşi, acest lucru nu se poate face decât în acord cu bunele moravuri. Or, cum prostituţia a fost calificatã ca faptã antisocialã sancţionatã de legea penalã, este evident cã şi orice faptã ce vizeazã îndemnul ori înlesnirea practicãrii prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostituţiei este contrarã bunelor moravuri. Astfel, incriminarea unui astfel de comportament este departe de a fi în disproporţie cu libertatea de exprimare în sensul avansat de autor.
Cât priveşte celelalte aspecte legate de incriminarea ca atare a infracţiunii de proxenetism, pe de o parte, şi instigarea sau complicitatea la infracţiunea de prostituţie, pe de altã parte, Curtea constatã cã acestea sunt aspecte ce excedeazã competenţei sale, încadrarea juridicã a faptelor celor cercetaţi într-o infracţiune ori alta fiind atributul exclusiv al instanţei de judecatã de drept comun.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 din Codul penal, excepţie ridicatã de Attila Salamon în Dosarul nr. 2.536/96/2009 al Tribunalului Harghita - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 mai 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
