Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 562 din 14 aprilie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31^1, art. 32, art. 33 si   art. 34 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si a celor ale art. 49 si art. 50 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 562 din 14 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31^1, art. 32, art. 33 si art. 34 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 si a celor ale art. 49 si art. 50 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 27 mai 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Carmen-Cãtãlina Gliga - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, 31, 31^1, 32, 33 şi 34 din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a celor ale art. 49 şi 50 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Dudeştii Noi în Dosarul nr. 5.279/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent învedereazã Curţii cã autorul excepţiei, precum şi pãrţile Gehl Nicolae şi Primãria Comunei Dudeştii Noi au transmis câte o cerere prin care solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, pentru a-şi angaja apãrãtori.
Având cuvântul referitor la aceastã solicitare, procurorul se opune acordãrii unui nou termen de judecatã, arãtând cã atât autorul excepţiei, cât şi celelalte douã pãrţi au beneficiat de un interval de timp suficient de lung, de la data ridicãrii excepţiei, pânã la prezentul termen, pentru a-şi pregãti apãrarea.
Deliberând, Curtea respinge cererile de amânare ca insuficient motivate, potrivit art. 156 alin. (1) din Codul de procedurã civilã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, în ceea ce priveşte prevederile criticate din <>Legea nr. 215/2001 , şi ca inadmisibilã, în ceea ce priveşte prevederile criticate din Codul de procedurã civilã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.279/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, 31, 31^1, 32, 33 şi 34 din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a celor ale art. 49 şi 50 din Codul de procedurã civilã. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Consiliul Local al Comunei Dudeştii Noi, într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva hotãrârii de invalidare a mandatului unui consilier local.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 31^1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt discriminatorii întrucât, spre deosebire de dispoziţiile Legii contenciosului administrativ, nu impun parcurgerea unei proceduri prealabile. Se aratã cã acelaşi text de lege încalcã dreptul la un proces echitabil întrucât nu prevede nicio cale de atac împotriva hotãrârii instanţei de contencios administrativ pronunţatã în soluţionarea contestaţiilor la hotãrârile de validare sau invalidare a mandatelor consilierilor locali. Precizeazã, în continuare, cã "celelalte articole încalcã principiul separaţiei puterilor în stat, în condiţiile în care consilierii aleşi se valideazã singuri".
Tribunalul Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30, 31, 31^1, 32, 33 şi 34 din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 20/2008 privind unele mãsuri pentru organizarea şi desfãşurarea alegerilor pentru autoritãţile administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 7 martie 2008, precum şi prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66 din 28 mai 2008 pentru modificarea şi completarea <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea <>Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. De asemenea, obiect al excepţiei îl formeazã şi prevederile art. 49 şi 50 din Codul de procedurã civilã. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- <>Art. 30 din Legea nr. 215/2001 : "(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor, dupã îndeplinirea prevederilor <>art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de cãtre prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sãu, precum şi primarul, chiar dacã procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizatã.
(2) Şedinţa este legal constituitã dacã participã cel puţin douã treimi din numãrul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceastã majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o nouã convocare de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
(3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la
aceastã ultimã convocare, din cauza absenţei, fãrã motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocãri anterioare, dacã aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declarã vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauzã la instanţa de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotãrârea instanţei este definitivã şi irevocabilã.
(5) Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este consideratã motivatã dacã se face dovada cã aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a fãcut imposibilã prezenţa acestora, a unei deplasãri în strãinãtate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţã majorã.";
- <>Art. 31 din Legea nr. 215/2001 : "(1) Lucrãrile şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstã consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga duratã a mandatului, o comisie de validare alcãtuitã din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier şi propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constatã încãlcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a fãcut prin fraudã electoralã, constatatã în condiţiile Legii privind alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabeticã, cu votul deschis al majoritãţii consilierilor prezenţi la şedinţã. Persoana al cãrei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participã la vot.";
- <>Art. 31^1 din Legea nr. 215/2001 : "(1) Hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţã, de la comunicare.
(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţã în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitivã şi irevocabilã";
- <>Art. 32 din Legea nr. 215/2001 : "(1) Consilierii locali ale cãror mandate au fost validate depun în faţa consiliului local urmãtorul jurãmânt în limba românã: "Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii şi sã fac, cu bunã-credinţã, tot ceea ce stã în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, municipiului, judeţului)... Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Consilierii locali care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
(3) Jurãmântul poate fi depus şi fãrã formulã religioasã.";
- <>Art. 33 din Legea nr. 215/2001 : "În cazul în care consilierul local declarat ales renunţã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacã pânã la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmã în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numãrul de consilieri locali se reduce sub jumãtate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.";
- <>Art. 34 din Legea nr. 215/2001 : "(1) Dupã validare, în şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurãmântul prevãzut la art. 32.
(2) Consiliul local se declarã legal constituit, dacã majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurãmântul. Constituirea consiliului local se constatã prin hotãrâre, adoptatã cu votul majoritãţii consilierilor locali validaţi."
- Art. 49 din Codul de procedurã civilã: "(1) Oricine are interes poate interveni într-o pricinã ce se urmeazã între alte persoane.
(2) Intervenţia este în interes propriu când cel care intervine invocã un drept al sãu.
(3) Ea este în interesul uneia din pãrţi când sprijinã numai apãrarea acesteia."
- Art. 50 din Codul de procedurã civilã: "(1) Cererea de intervenţie în interes propriu va fi fãcutã în forma prevãzutã pentru cererea de chemare în judecatã.
(2) Ea se poate face numai în faţa primei instanţe şi înainte de închiderea dezbaterilor.
(3) Cu învoirea pãrţilor, intervenţia în interes propriu se poate face şi în instanţa de apel."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) potrivit cãrora cetãţenii sunt egali în faţa legii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, art. 21 alin. (3) care garanteazã dreptul pãrţilor la un proces echitabil şi art. 129 privind folosirea cãilor de atac. Totodatã, autorul excepţiei susţine cã sunt nesocotite, în plus, prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale care consacrã dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Textele criticate din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 instituie regulile ce trebuie respectate în cadrul etapei de constituire a consiliilor locale. Legiuitorul român a înţeles sã edicteze o serie de norme care sã disciplineze acest proces, reglementând etapele ce trebuie parcurse şi operaţiunile ce trebuie îndeplinite. În acest scop, a stabilit ordinea logicã şi cronologicã în care acestea sã se desfãşoare, astfel încât constituirea consiliului local sã aibã loc cu celeritate. Totodatã, aceste reguli sunt menite sã eficientizeze procesul de constituire a consiliului local, pentru ca aleşii locali sã aibã îndrituirea de a se ocupa de treburile publice, în aşa fel încât interesele comunitãţii locale sã nu aibã de suferit.
Astfel, <>art. 30 din Legea nr. 215/2001 cuprinde reguli referitoare la şedinţa de constituire a consiliului local, şi anume reguli privitoare la convocarea consilierilor declaraţi aleşi, la persoanele care pot participa la şedinţã, la modalitatea de constituire legalã a acesteia, la vacantarea, prin ordin al prefectului, a locurilor consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat la 3 convocãri consecutive, precum şi la contestarea acestui ordin; art. 31 şi 31^1 se referã la conducerea lucrãrilor şedinţei, la alegerea comisiei de validare a mandatelor, la activitatea acesteia şi la modalitatea de atacare a hotãrârilor de validare sau invalidare a mandatelor, luate cu votul majoritãţii consilierilor prezenţi; art. 32 prevede formula jurãmântului şi considerarea ca demisionaţi de drept a consilierilor care au refuzat depunerea acestuia; art. 33 dispune cu privire la situaţiile în care un consilier local declarat ales renunţã la mandat înainte de validare sau refuzã sã depunã jurãmântul şi, în fine, art. 34 conţine norme privitoare la declararea ca legal constituit a consiliului local.
Toate aceste operaţiuni tehnice nu pun în niciun fel în discuţie, aşa cum susţine autorul excepţiei, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
Singurul text de lege care ar putea fi examinat prin prisma unei posibile încãlcãri a principiului amintit este cel al art. 31 alin. (4) şi (5), presupunând cã autorul excepţiei este nemulţumit cã validarea sau invalidarea mandatelor se face prin votul majoritãţii consilierilor prezenţi la şedinţã, în baza propunerii comisiei de validare, iar nu printr-o hotãrâre pronunţatã de o instanţã judecãtoreascã. Dar nu poate fi reţinutã nicio asemenea criticã, întrucât comisia de validare efectueazã operaţiuni care se consemneazã în acte care au doar caracter constatator, care nu produc efecte juridice şi nu pot forma obiectul unor acţiuni în justiţie. În acest sens a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 190 din 12 februarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 2 aprilie 2009.
Membrii comisiei de validare nu fac altceva decât sã constate, mai întâi, dacã au fost întrunite de cãtre candidaţii aleşi condiţiile de eligibilitate prevãzute de <>art. 4 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale [respectiv sã aibã cetãţenie românã, sã aibã drept de vot, sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, sã nu le fie interzisã asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicatã, şi sã aibã domiciliul pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale în care urmeazã sã fie alese]. Or, o asemenea verificare nu prezintã caracteristicile unei activitãţi jurisdicţionale de naturã sã constituie o intruziune a executivului în atribuţiile puterii judecãtoreşti.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 31^1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , Curtea a statuat, prin <>Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, cã exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile şi caracterul definitiv şi irevocabil al hotãrârii judecãtoreşti pronunţate în primã instanţã în soluţionarea contestaţiilor la hotãrârile consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatului de consilier local nu constituie încãlcãri ale accesului liber la justiţie sau ale dreptului la un proces echitabil.
II. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate al cãrei obiect îl constituie prevederile art. 49 şi 50 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã este inadmisibilã şi urmeazã sã fie respinsã ca atare, întrucât autorul acesteia nu formuleazã niciun fel de critici prin care sã încerce sã demonstreze contrarietatea acestora cu texte sau principii din Legea fundamentalã. Prin urmare, sesizarea din prezenta cauzã nu îndeplineşte exigenţele cuprinse în <>art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cãrora "Sesizãrile trebuie fãcute în formã scrisã şi motivate".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31^1, art. 32, art. 33 şi <>art. 34 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Local al Comunei Dudeştii Noi în Dosarul nr. 5.279/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
II. Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 şi art. 50 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 aprilie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016