Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 557 din 6 iulie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) si ale   art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 557 din 6 iulie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (1) si ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 3 august 2006

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Mihaela Cîrstea - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi ale <>art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul Schela de Petrol Suplacu de Barcãu în Dosarul nr. 9.446/LM/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, prin reprezentant legal, precum şi partea Societatea Comercialã "Petromservice" - S.A. Bucureşti, prin avocat, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului excepţiei lasã la aprecierea instanţei soluţionarea acesteia, iar cel al pãrţii Societatea Comercialã "Petromservice" - S.A. Bucureşti solicitã respingerea excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, având în vedere prevederile art. 43 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului la grevã se stabilesc prin lege.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 9.446/LM/2003, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi <>art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul Schela de Petrol Suplacu de Barcãu într-o cauzã având ca obiect cererea de încetare a grevei. Deşi excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã la data de 27 noiembrie 2003, aceasta a fost trimisã spre soluţionare Curţii Constituţionale abia la 11 aprilie 2006, datoritã faptului cã încheierea de suspendare a judecãrii cauzei a fost atacatã cu recurs.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã interzicerea, prin <>art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 , ca salariaţii sã declanşeze conflicte de interese pe durata valabilitãţii unui contract colectiv de muncã încalcã prevederile art. 43 alin. (1) din Constituţie, care consacrã dreptul salariaţilor la grevã, aceştia nemaiavând posibilitatea sã-şi apere interesele profesionale, economice şi sociale. Dispoziţiile art. 14 alin. (1) din aceeaşi lege, stabilind unele atribuţiuni în sarcina reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor, în unitãţile în care nu este organizat nici un sindicat reprezentativ, împiedicã desfãşurarea activitãţii sindicatelor potrivit statutelor lor pentru realizarea rolului prevãzut de art. 9 din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt conforme prevederilor Constituţiei. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã ambele texte de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere dreptului la grevã, neîngrãdind nici exercitarea şi nici realizarea rolului sindicatelor. Conflicte de interese se pot ivi numai în legãturã cu probleme ce trebuie reglementate prin contracte colective de muncã, iar atât timp cât existã asemenea contracte valabile, interdicţia declanşãrii unor conflicte este justificatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi <>art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 13 alin. (1): "Pe durata valabilitãţii unui contract colectiv de muncã salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese."
- Art. 14 alin. (1): "În toate cazurile în care într-o unitate existã premisele declanşãrii unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, în cazul în care în unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza unitatea despre aceastã situaţie."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale şi ale art. 43 alin. (1) referitoare la dreptul salariaţilor la grevã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Textele de lege criticate pentru neconstituţionalitate au ca ipotezã posibilitatea şi iminenţa declanşãrii unor conflicte de interese între salariaţi şi angajator. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 12 din Legea nr. 168/1999 , sunt considerate conflicte de interese cele care intervin între salariaţi şi unitãţi în legãturã cu începerea, desfãşurarea şi încheierea negocierilor colective. În cazul în care negocierile s-au încheiat şi s-a semnat contractul colectiv de muncã - legea pãrţilor -, problemele ce pot da naştere la conflicte de interese sunt rezolvate de comun acord. Astfel, Curtea constatã cã, atât timp cât un asemenea contract colectiv îşi pãstreazã valabilitatea, se pune doar problema respectãrii şi aplicãrii acestuia de ambele pãrţi, interdicţia declanşãrii unui conflict de interese fiind întru totul justificatã.
Curtea reţine cã temeiul constituţional, în baza cãruia <>Legea nr. 168/1999 prevede cã în toate etapele conflictului de interese salariaţii trebuie sã fie reprezentaţi de sindicate reprezentative ori de reprezentanţi aleşi, îl constituie textul art. 43 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului la grevã se stabilesc prin lege. Pentru ca o organizaţie sindicalã sã-i poatã reprezenta pe toţi salariaţii, aceasta trebuie sã fie reprezentativã. În consecinţã, Curtea constatã cã, în temeiul art. 43 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul, în mod justificat, a impus cerinţa ca în unitãţile în care nu este organizat nici un sindicat reprezentativ salariaţii sã-şi aleagã reprezentanţii care sã negocieze cu angajatorul şi sã îndeplineascã celelalte atribuţii pe perioada desfãşurãrii conflictului de interese.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi ale <>art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, excepţie ridicatã de Sindicatul Schela de Petrol Suplacu de Barcãu în Dosarul nr. 9.446/LM/2003 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilã, conflicte de muncã şi litigii de muncã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016