Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 556 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.046 din 24 noiembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Irina Loredana Lãpãdat - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Mihai Cristian Fulger în Dosarul nr. 1.289/C/2003 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de avocat, lipsind celelalte pãrţi. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Având cuvântul, apãrãtorul autorului excepţiei aratã cã textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 41 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, deoarece numai o lege civilã de expropriere poate sã stingã un drept de proprietate, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire, iar preluarea şi deţinerea abuzivã nu creeazã un drept de proprietate în favoarea statului, astfel încât nu era nevoie de o lege specialã pentru restituirea acestor imobile. Se mai susţine cã prevederile <>art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 limiteazã posibilitãţile de apãrare a dreptului de proprietate legal constituit, deoarece proprietarul neposesor nu poate exercita acţiunea în revendicare a unui bun imobil preluat abuziv de stat, fiind încãlcate astfel dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie. Solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoanele îndreptãţite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv se pot adresa instanţei de judecatã pentru a contesta deciziile administrative emise în cadrul procedurilor de restituire reglementate de legea specialã. Se mai aratã cã prevederile legale criticate sunt în deplinã concordanţã cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cãruia, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 iulie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.289/C/2003, Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Mihai Cristian Fulger.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se aratã cã prevederile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (3) [devenit art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (3)] din Constituţie. Se susţine, în esenţã, cã prevederile legale criticate limiteazã mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate privatã, prin excluderea exercitãrii acţiunii în revendicare în privinţa imobilelor preluate în mod abuziv ce intrã sub incidenţa <>Legii nr. 10/2001 . Se aratã în acest sens cã "preluarea abuzivã şi deţinerea abuzivã nu creeazã drept de proprietate în favoarea statului, astfel încât nu era nevoie de lege specialã pentru restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de stat".
Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã prevederile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 nu aduc nici o atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã prevederile legale criticate nu contravin art. 44 din Constituţie, ci, dimpotrivã, reprezintã o aplicare a acestor dispoziţii constituţionale potrivit cãrora, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Se mai aratã cã <>Legea nr. 10/2001 este o lege specialã ce vizeazã imobilele preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, indiferent dacã preluarea a fost fãcutã cu sau fãrã titlu valabil. În legãturã cu acest din urmã aspect, Guvernul mai precizeazã, în punctul de vedere exprimat, cã asupra incidenţei noţiunii de "preluare fãrã titlu", cuprinsã în <>art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 , republicatã, trebuie sã se pronunţe entitatea obligatã prin lege sã soluţioneze notificarea. Se mai invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit cãreia interpretarea legii nu intrã în competenţa justiţiei constituţionale, ci în competenţa instanţelor de drept comun.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile legale criticate nu împiedicã pãrţile interesate sã se adreseze justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor legitime, astfel încât nu sunt contrare dispoziţiilor <>art. 21 alin. (1) din Constituţie. Se aratã în acest sens cã "Legea nr. 10/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, conţine norme cu caracter special, în materia revendicãrii imobiliare, care nu împiedicã persoanele interesate, în cazul în care condiţiile din acest act normativ nu sunt îndeplinite, sã se prevaleze de dispoziţiile legale generale în materie, respectiv Codul civil, pentru a-şi valorifica dreptul de proprietate".
În opinia Avocatului Poporului, nu poate fi reţinutã nici încãlcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, "garantarea constituţionalã a proprietãţii private este în mod necesar subsecventã existenţei unui titlu de proprietate, eliberat cu respectarea dispoziţiilor legale, şi nu opereazã în situaţia unui drept a cãrui recunoştere are caracter aleatoriu (...)".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultã din motivarea acesteia, îl reprezintã prevederile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. <>Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 a fost modificat şi completat prin <>art. I pct. 1 din titlul I cuprins în Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, şi în temeiul <>art. VII din acest act normativ, Legea nr. 10/2001 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. În actuala redactare, art. 1 alin. (1) are urmãtorul cuprins: "(1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza <>Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituite, în naturã, în condiţiile prezentei legi."
De asemenea, în urma republicãrii <>Legii nr. 10/2001 , lit. h) a art. 2 alin. (1) a devenit lit. i), cu acelaşi conţinut, şi anume: "(1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege:
(...) i) orice alte imobile preluate fãrã titlu valabil sau fãrã respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluãrii, precum şi cele preluate fãrã temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi ale art. 41 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (3) din Constituţie [devenit art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (3)], al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 21 alin. (1): "Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.";
- Art. 44 alin. (1) teza întâi, alin. (2) şi (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. (...)
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Autorul excepţiei considerã cã restituirea în naturã, cãtre foştii proprietari, în temeiul <>Legii nr. 10/2001 , a imobilelor preluate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fãrã titlu valabil sau fãrã respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluãrii, este contrarã dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Constituţie, deoarece împiedicã persoanele interesate sã se adreseze instanţelor de judecatã, în condiţiile dreptului comun, prin promovarea unei acţiuni în revendicare. Se mai susţine cã prevederile legale criticate contravin şi dispoziţiilor constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private şi la expropriere, deoarece "numai o lege civilã de expropriere putea sã stingã un drept de proprietate privatã, cu condiţia despãgubirii juste şi prealabile".
Curtea constatã cã aceste susţineri sunt neîntemeiate şi urmeazã a fi respinse.
Scopul <>Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui mãsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în naturã a acestora, ci şi prin stabilirea de mãsuri reparatorii prin echivalent. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. i) din lege, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege orice alte imobile preluate fãrã titlu valabil sau fãrã respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluãrii, precum şi cele preluate fãrã temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat. Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, <>Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 22 octombrie 2004, "Soluţia de restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã exercitarea dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecutã". Aceste considerente îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, deoarece nu au intervenit elemente de naturã a determina o schimbare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
Curtea constatã cã prevederile <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , instituind principiul restituirii în naturã a imobilelor preluate în mod abuziv, nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) din Constituţie, referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privatã, ci, dimpotrivã, sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Nu poate fi reţinutã nici încãlcarea principiului constituţional al liberului acces la justiţie, prevãzut de art. 21 alin. (1), dat fiind cã persoanele îndreptãţite la restituire au posibilitatea sã se adreseze instanţelor de judecatã şi sã conteste deciziile administrative de soluţionare a cererii de restituire în naturã. Astfel, <>art. 26 alin. (3), cuprins în cap. III din Legea nr. 10/2001 , intitulat Proceduri de restituire, prevede: "(3) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în naturã poate fi atacatã de persoana care se pretinde îndreptãţitã la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie se aflã sediul unitãţii deţinãtoare sau, dupã caz, al entitãţii învestite cu soluţionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare."
Curtea constatã cã dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere, invocate, de asemenea, ca fiind încãlcate, nu au incidenţã în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor mobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Mihai Cristian Fulger în Dosarul nr. 1.289/C/2003 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lãpãdat
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
