Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 554 din 6 iulie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 si pct. 19 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 554 din 6 iulie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 si pct. 19 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 673 din 4 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Creţu şi Daniel Creţu în Dosarul nr. 9.534/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, deoarece autorii excepţiei nu criticã contrarietatea textelor legale cu dispoziţii ale Constituţiei, ci redactarea elipticã a acestora.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 9.534/2004, Tribunalul Timiş - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Creţu şi Daniel Creţu în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unui recurs în materie penalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece Codul de procedurã penalã a lãsat în afara reglementãrii eroarea instanţelor de recurs, iar eroarea gravã de fapt şi excesul de putere nu compenseazã absenţa unei legi privind erorile judiciare.
Tribunalul Timiş - Secţia penalã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece Curtea Constituţionalã hotãrãşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare, controlul neputând privi omisiuni legislative.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale criticate nu creeazã nici un fel de discriminãri între cetãţeni, ci instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, pãrţile având acces neîngrãdit la justiţie în vederea apãrãrii drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime. De asemenea, posibilitatea exercitãrii recursului numai în anumite cazuri, strict şi limitativ prevãzute de legiuitor, este determinatã de necesitatea îndreptãrii erorilor de drept şi nu a celor de fapt. Pãrţile nu sunt împiedicate de nimic de a apela la instanţele judecãtoreşti, de a fi apãrate, de a promova calea de atac a apelului şi de a se prevala de garanţiile procesuale care condiţioneazã un proces echitabil.
Dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi ale art. 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu sunt, în opinia Guvernului, relevante în soluţionarea excepţiei.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este nefondatã, deoarece cele douã cazuri de casare prevãzute la art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedurã penalã asigurã judecarea cauzei în mod echitabil de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, instituitã de lege, iar pãrţile se pot prevala de toate garanţiile procesuale care condiţioneazã, într-o societate democraticã, procesul echitabil. În plus, dispoziţiile legale criticate sunt conforme cu art. 129 din Constituţie, care atribuie exclusiv legiuitorului dreptul de a stabili cazurile exercitãrii cãilor de atac, fãrã a contraveni regulilor constituţionale privind înfãptuirea justiţiei, aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fãrã discriminãri pe considerente arbitrare.
Avocatul Poporului mai aratã cã, în realitate, autorii excepţiei considerã neconstituţionale prevederile legale criticate pentru cã nu prevãd şi alte motive de casare în afara celor expres şi limitativ menţionate la art. 385^9 alin. 1 din Codul de procedurã penalã. Or, în legãturã cu excepţiile de neconstituţionalitate care vizau omisiuni de reglementare, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant cã nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedurã penalã, cu denumirea marginalã Cazurile în care se poate face recurs, care au urmãtorul conţinut: "Hotãrârile sunt supuse casãrii în urmãtoarele cazuri: [...]
18. când s-a comis o eroare gravã de fapt;
19. când judecãtorii de fond au comis un exces de putere, în sensul cã au trecut în domeniul altei puteri constituite în stat;".
Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 52 alin. (3) referitoare la dreptul persoanei vãtãmate de a fi despãgubitã patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, art. 124 referitoare la înfãptuirea justiţiei, art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi la obligativitatea respectãrii Constituţiei şi a legilor, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la dreptul oricãrei persoane de a avea acces liber la justiţie, precum şi la dreptul pãrţilor la un proces echitabil, cu trimitere la dispoziţiile art. 6, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, la interzicerea discriminãrii şi la interzicerea abuzului de drept.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în realitate, autorii excepţiei nu formuleazã critici de neconstituţionalitate, ci considerã cã prevederile art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedurã penalã nu sunt de naturã sã asigure repararea erorilor judiciare comise de instanţele de recurs. Rezultã aşadar cã se criticã o omisiune de reglementare. Or, potrivit <>art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt neconstituţionale prevederile legilor, tratatelor internaţionale, regulamentelor Parlamentului şi ordonanţele Guvernului care încalcã dispoziţiile sau principiile Constituţiei. De altfel, competenţa de legiferare aparţine, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentului, motiv pentru care excepţia urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 18 şi pct. 19 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Constantin Creţu şi Daniel Creţu în Dosarul nr. 9.534/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 iulie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016