Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 552 din 16 decembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 452-461 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 17 ianuarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Dana Titian - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452-461 din Codul de procedurã civilã, ridicatã de Societatea Comercialã "IGA" S.R.L. în Dosarul nr. 4.147/2004 al Judecãtoriei Arad.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 20 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 4.147/2004, Judecãtoria Arad a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452-461 din Codul de procedurã civilã, ridicatã de Societatea Comercialã "IGA" - S.R.L. în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã textele de lege ce fac obiectul excepţiei sunt neconstituţionale, întrucât au fost modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , în condiţiile în care, potrivit art. 114 alin. (1) din Constituţie [devenit art. 115 alin. (1) ca urmare a revizuirii şi republicãrii Constituţiei, cu renumerotarea textelor], nu se pot adopta, prin ordonanţã a Guvernului, reglementãri în domenii ce fac obiectul legilor organice.
Judecãtoria Arad apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile Codului de procedurã civilã, ce reprezintã esenţialmente norme procedurale, nu fac parte din domeniul legilor organice. Totodatã se aratã cã "dispoziţiile art. 452-461 din Codul de procedurã civilã [...] nu aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetãţenilor".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheirea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, fãcând referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în care s-a statuat cã reglementãrile relative la procedura civilã, în ansamblul lor, nu fac parte din domeniul legii organice, apreciazã cã "dispoziţiile privind reglementarea executãrii silite prin poprire din art. 452-461 din Codul de procedurã civilã, cuprinsã în cadrul modificãrilor şi completãrilor aduse acestui Cod prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , nu contrazic, ci sunt în deplin acord cu sistemul Constituţiei în vigoare", astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 452461 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) din Constituţie, se apreciazã cã aceasta este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate sunt norme de procedurã civilã, "iar din cuprinsul prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţie şi al celorlalte dispoziţii constituţionale nu rezultã cã reglementãrile relative la procedura civilã, în ansamblul lor, fac parte din domeniul legilor organice". Se apreciazã cã este neîntemeiatã şi critica de neconstituţionalitate faţã de dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie deoarece "dispoziţiile legale criticate, introduse în Codul de procedurã civilã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , nu afecteazã drepturile şi libertãţile prevãzute de Constituţie".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 452-461 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 452: "Sunt supuse executãrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmãribile datorate debitorului de o a treia persoanã sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.";
- Art. 453: "Poprirea se înfiinţeazã la cererea creditorului, de executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
Pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despãgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãţii corporale sau a sãnãtãţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndatã ce hotãrârea este executorie potrivit legii.";
- Art. 454: "Poprirea se înfiinţeazã fãrã somaţie, prin adresã însoţitã de o copie certificatã de pe titlul executoriu, comunicatã celei de-a treia persoane arãtate la art. 452, înştiinţându-se totodatã şi debitorul despre mãsura luatã.
În adresa de poprire se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 terţ poprit, interdicţia de a plãti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreazã ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în mãsura necesarã pentru realizarea obligaţiei ce se executã silit.
În cazul în care poprirea a fost înfiinţatã ca mãsurã asigurãtorie şi nu a fost desfiinţatã pânã la obţinerea titlului executoriu, se va comunica terţului poprit copie certificatã de pe titlul executoriu în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevãzute de art. 456.
Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va înceta dacã debitorul consemneazã, cu afectaţiune specialã, întreaga valoare a creanţei la dispoziţia creditorului urmãritor. Debitorul va înmâna recipisa de consemnare executorului judecãtoresc, care va înştiinţa de îndatã pe terţul poprit.";
- Art. 455: "În cazurile prevãzute de art. 453 alin. 2 poprirea rãmâne în fiinţã şi atunci când debitorul îşi schimbã locul de muncã la o altã unitate sau este pensionat. În aceste cazuri, unitatea de la care pleacã debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unitãţii la care se aflã noul loc de muncã al debitorului sau organului competent de ocrotire socialã care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit.
Dacã debitorul pãrãseşte unitatea fãrã ca aceasta sã cunoascã noul loc de muncã, ea îl va încunoştinţa pe creditor despre aceastã împrejurare. Dupã aflarea noului loc de muncã al debitorului creditorul îl va aduce la cunoştinţã unitãţii de la care debitorul a plecat, pentru a se proceda potrivit alin. 1." ;
- Art. 456: "În termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:
a) sã consemneze suma de bani sau, dupã caz, sã indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi sã trimitã dovada executorului, în cazul popririi prevãzute la art. 453 alin. 1;
b) sã plãteascã direct creditorului suma reţinutã şi cuvenitã acestuia, în cazul popririlor prevãzute de art. 453 alin. 2. La cererea creditorului suma îi va fi trimisã la domiciliul indicat sau, dacã este cazul, la reşedinţa indicatã, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.
Dacã sunt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va proceda potrivit alin. 1, comunicând, dupã caz, executorului ori creditorilor arãtaţi la lit. a) şi b) din acelaşi alineat numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare în parte." ;
- Art. 457: "În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinţeazã potrivit art. 453.
La data sesizãrii bãncii, sumele existente, precum şi cele provenite din încasãrile viitoare sunt indisponibilizate în mãsura necesarã realizãrii creanţei. Din momentul indisponibilizãrii şi pânã la achitarea integralã a obligaţiilor prevãzute în titlul executoriu terţul poprit nu va face nici o altã platã sau altã operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizatã, dacã legea nu prevede altfel.
Dispoziţiile alin. 2 sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea se înfiinţeazã asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmãribile ce se aflã în pãstrare la unitãţi specializate." ;
- Art. 458: "Executorul judecãtoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dupã împlinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.
Creditorilor care nu locuiesc sau nu-şi au sediul în localitatea unde funcţioneazã executorul, acesta le va trimite sumele plãtite de terţul poprit pe cheltuiala debitorului." ;
- Art. 459: "În cazul în care sunt înfiinţate mai multe popriri şi sumele cuvenite creditorilor depãşesc suma urmãribilã din veniturile debitorului, terţul poprit, în termenul prevãzut de art. 458 alin. 1, va reţine şi va consemna suma urmãribilã şi va depune dovada consemnãrii la executorul judecãtoresc. Distribuirea se va face potrivit dispoziţiilor art. 562-571." ;
- Art. 460: "Dacã terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia sã consemneze sau sã plãteascã suma urmãribilã, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validãrii popririi.
Instanţa va cita creditorul urmãritor, debitorul şi terţul poprit şi, dacã din probele administrate rezultã cã terţul poprit datoreazã sume de bani debitorului, va da o hotãrâre de validare a popririi prin care va obliga terţul poprit sã plãteascã creditorului, în limita creanţei, suma datoratã debitorului, iar în caz contrar, va hotãrî desfiinţarea popririi. Terţul poprit, care, cu rea-credinţã, a refuzat sã-şi îndeplineascã obligaţiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeaşi hotãrâre, cu o sumã cuprinsã între 2.000.000 lei şi 10.000.000 lei.
Dacã sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideazã atât pentru sumele ajunse la scadenţã, cât şi pentru cele care vor fi scadente în viitor, validarea producându-şi efectele numai la data când sumele devin scadente.
Dupã validarea popririi terţul poprit va proceda, dupã caz, la consemnarea sau plata prevãzutã la art. 456. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silitã se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotãrârii de validare care constituie titlu executoriu." ;
- Art. 461: "Dacã poprirea a fost înfiinţatã asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispoziţiilor secţiunii III din prezentul capitol, ţinând seama şi de reglementãrile speciale referitoare la aceste bunuri, precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute potrivit art. 562-571."
Autorul excepţiei considerã cã aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 114 alin. (1) [devenit art. 115 alin. (1) ca urmare a revizuirii şi republicãrii Constituţiei, cu renumerotarea textelor], potrivit cãrora "Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice".
Se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate încalcã prevederile din Legea fundamentalã invocate, întrucât nu pot fi adoptate, prin ordonanţã a Guvernului, reglementãri în domenii ce fac obiectul legilor organice.
Examinând excepţia formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinţã, urmeazã sã fie respinsã.
Curtea reţine cã reglementarea prin ordonanţã de urgenţã a dispoziţiilor privind modificarea art. 452-461 din Codul de procedurã civilã nu încalcã dispoziţiile art. 115 alin. (1) din Legea fundamentalã. Acest text constituţional prevede delegarea legislativã prin adoptarea unei legi speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, iar nu condiţiile emiterii de cãtre Guvern a ordonanţelor de urgenţã, condiţii reglementate, la data adoptãrii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , de art. 114 alin. (4) din Constituţie.
În ceea ce priveşte susţinerea cã este neconstituţionalã reglementarea prin ordonanţã de urgenţã a modificãrii Codului de procedurã civilã (lege organicã, potrivit opiniei autorului excepţiei), în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit cã dispoziţiile privind procedura de judecatã şi cele privind competenţa instanţelor judecãtoreşti nu sunt de domeniul legilor organice, nefiind prevãzute ca atare nici de dispoziţiile art. 72 alin. (3) [devenit art. 73 alin. (3)], nici de cele ale art. 125 alin. (3) [devenit art. 126 alin. (2)] din Constituţie. În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 165 din 26 septembrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 1 noiembrie 2000. Totodatã, prin mai multe decizii ale Curţii Constituţionale s-a stabilit cã interdicţia prevãzutã la art. 114 alin. (1) din Constituţie [devenit art. 115 alin. (1)], în legãturã cu ordonanţele emise în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, de a se reglementa în domenii care fac obiectul legilor organice, nu este aplicabilã în cazul ordonanţelor de urgenţã. În acest sens este, de exemplu, <>Decizia nr. 216 din 14 noiembrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 452-461 din Codul de procedurã civilã, ridicatã de Societatea Comercialã "IGA" - S.R.L. în Dosarul nr. 4.147/2004 al Judecãtoriei Arad.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 decembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
