Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 551 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 si art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 357 din 27 mai 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi <>art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Sindicatul Independent al Juriştilor din România în Dosarul nr. 86/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra faptului cã Administraţia Prezidenţialã a depus note scrise, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 86/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi <>art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor.
Excepţia a fost ridicatã de Sindicatul Independent al Juriştilor din România, reclamant în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã dispoziţiile legale atacate contravin prevederilor art. 94 lit. c) din Constituţia României, întrucât conferã Preşedintelui României competenţa de a numi şi de a revoca judecãtori şi procurori şi dreptul de a numi şi revoca magistraţi în funcţiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor, deşi magistraţii - judecãtorii şi procurorii - nu sunt funcţionari publici.
Instanţa de judecatã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi <>art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise ale Administraţiei Prezidenţiale, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi <>art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 31: "(1) Judecãtorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validãrii examenului de capacitate.
(3) Preşedintele României poate refuza o singurã datã numirea judecãtorilor şi procurorilor prevãzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunicã de îndatã Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţialã, are obligaţia sã motiveze opţiunea şi sã o comunice de îndatã Preşedintelui României.
(5) În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate şi data intrãrii în vigoare a actului de numire de cãtre Preşedintele României, judecãtorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzãtor funcţiei imediat superioare celei de judecãtor sau procuror stagiar.";
- Art. 33: "(1) Pot fi numiţi în magistraturã, pe bazã de concurs, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 14 alin. (2), foştii judecãtori şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridicã prevãzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciarã cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridicã în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat, precum şi magistraţiiasistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
(2) Concursul prevãzut la alin. (1) se organizeazã anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecãtorii şi parchetele de pe lângã acestea.
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validãrii concursului prevãzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecãtor sau, dupã caz, de procuror a candidaţilor admişi.
(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplicã în mod corespunzãtor. [...]
(11) Preşedintele României poate refuza o singurã datã numirea judecãtorilor şi procurorilor prevãzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunicã de îndatã Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţialã, are obligaţia sã motiveze opţiunea şi sã o comunice de îndatã Preşedintelui României.
(13) Dupã numirea în funcţia de judecãtor sau procuror, persoanele prevãzute la alin. (1) sunt obligate sã urmeze, pe o perioadã de 6 luni, un curs de formare profesionalã în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.
(15) Judecãtorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecãtor sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sã revinã la postul deţinut anterior.";
- Art. 41: "(1) Judecãtorii şi procurorii care primesc calificativul «nesatisfãcãtor» sunt obligaţi sã urmeze pentru o perioadã cuprinsã între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Judecãtorii şi procurorii care primesc calificativul «satisfãcãtor» în urma a douã evaluãri consecutive sunt obligaţi sã urmeze pentru o perioadã cuprinsã între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.
(3) Cursurile prevãzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi.
(4) Judecãtorul sau procurorul care primeşte în urma a douã evaluãri consecutive calificativul "nesatisfãcãtor" sau care nu a promovat examenul prevãzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesionalã de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.";
- Art. 53: "(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la aceastã instanţã cel puţin 2 ani.
(2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea în funcţiile prevãzute la alin. (1) se face pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã.
(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.
(5) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantã.
(6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de cãtre Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numãrul membrilor sau la cererea adunãrii generale a instanţei, pentru motivele prevãzute la art. 51 alin. (2) care se aplicã în mod corespunzãtor.";
- Art. 54: "(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimã de 10 ani în funcţia de judecãtor sau procuror, pe o perioadã de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singurã datã.
(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevãzute la alin. (1) se face de cãtre Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunãrii generale sau, dupã caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevãzute la art. 51 alin. (2) care se aplicã în mod corespunzãtor.";
- Art. 61: (1) La cererea motivatã, judecãtorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecãtor, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevãzute în prezenta lege.
(2) Pentru numirea în funcţiile prevãzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicitã numirea ca judecãtori şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecãtorilor care solicitã numirea ca procuror.
(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevãzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţã Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.";
- Art. 65: "(1) Judecãtorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altã funcţie, în condiţiile legii;
d) incapacitate profesionalã;
e) ca sancţiune disciplinarã;
f) condamnarea definitivã a judecãtorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) încãlcarea dispoziţiilor art. 7;
h) nepromovarea examenului prevãzut la art. 33 alin. (14);
i) neîndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(2) Eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Trecerea în rezervã sau în retragere a judecãtorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, dupã eliberarea din funcţie de cãtre Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face dupã trecerea în rezervã sau, dupã caz, în retragere.
(4) Eliberarea din funcţie a judecãtorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) În cazul în care judecãtorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sã devinã efectivã, dacã prezenţa judecãtorului sau procurorului este necesarã.
(6) Judecãtorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi pãstreazã gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Art. 134 alin. (1) din Constituţia României prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecãtori şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
În aplicarea acestor prevederi, legiuitorul are libertatea de a reglementa competenţa Preşedintelui României de a-i numi în funcţie, inclusiv în funcţii de conducere, şi de a-i revoca pe toţi magistraţii la care textul constituţional se referã.
Participarea Preşedintelui României la constituirea în acest mod a autoritãţii judecãtoreşti concordã în egalã mãsurã cu principiul echilibrului puterilor în stat, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţia României, şi nu este de naturã sã afecteze în vreun fel independenţa judecãtorilor, instituitã prin dispoziţiile art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi exercitarea de cãtre procurori a atribuţiilor lor, cu respectarea principiilor legalitãţii şi imparţialitãţii prevãzute în art. 132 alin. (1) din Legea fundamentalã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31, art. 33, art. 41, art. 53, art. 54, art. 61 şi <>art. 65 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, excepţie ridicatã de Sindicatul Independent al Juriştilor din România în Dosarul nr. 86/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
