Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 551 din 24 mai 2012  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 551 din 24 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 10 iulie 2012

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicatã de Ion Ion Bicicã în Dosarul nr. 4.374/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.022D/2011.
    La apelul nominal se prezintã pentru autorul excepţiei Andi-Bogdan Bicicã, cu împuternicire depusã la dosar. Lipseşte partea Casa Sectorialã de Pensii a Ministerului Apãrãrii Naţionale, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã cã, raportat la categoria de persoane avutã în vedere, pensiile de serviciu acordate militarilor nu pot fi considerate ca fiind "pensii speciale". Prin urmare, modificarea cuantumului acestor pensii aflate în platã reprezintã o încãlcare a unor drepturi câştigate, cu consecinţa înfrângerii principiului constituţional al neretroactivitãţii legii civile.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 10 august 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 4.374/121/2011, Tribunalul Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 195 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
    Excepţia a fost ridicatã de Ion Ion Bicicã cu prilejul soluţionãrii unei acţiuni civile privind recalcularea pensiei militare.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate, care abrogã dispoziţiile Legii nr. 80/1995, referitoare la actualizarea pensiilor militare potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate, sunt retroactive, aducând atingere unui drept legal câştigat potrivit legislaţiei anterioare. De asemenea, aratã cã renunţarea la caracterul militar al pensiei şi transformarea acesteia în pensie civilã nu putea privi decât pensiile care urmau a se acorda de la intrarea în vigoare a legii pentru viitor, iar nu şi pensiilor aflate în platã.
    Tribunalul Galaţi - Secţia civilã considerã cã textul de lege criticat este constituţional. Astfel, fãcând trimitere la dispoziţiile art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, aşa cum au fost interpretate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, aratã cã garantarea unui cuantum al pensiei se face doar atât timp cât existã o fundamentare legalã în dreptul intern. În acest sens, aminteşte cele reţinute de Curtea de la Strasbourg în Hotãrârea din 12 octombrie 2004, pronunţatã în Cauza Kjartan Asmunsson contra Islandei, potrivit cãrora, "chiar dacã art. 1 din Protocolul adiţional garanteazã persoanelor dreptul la beneficiile rezultate din plata contribuţiilor la anumite fonduri de securitate socialã, acest lucru nu poate fi interpretat ca acordând persoanei o pensie într-un anumit cuantum". De asemenea, aminteşte cã prin Hotãrârea din 8 noiembrie 2005, pronunţatã în Cauza Kechko contra Ucrainei, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã este la libera apreciere a statului stabilirea beneficiilor ce sunt plãtite persoanelor din bugetul de stat. În ceea ce priveşte retroactivitatea dispoziţiilor de lege criticate, aratã cã prin Legea nr. 263/2010 nu se modificã aspectele referitoare la condiţiile de pensionare ale persoanelor pensionate sub imperiul legii anterioare, punându-se în discuţie doar modul de calcul al pensiei, cu efect pentru pensiile viitoare.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Guvernul, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 820/2006, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã. Astfel, aratã cã, potrivit deciziei amintite, "legiuitorul are libertatea sã stabileascã drepturile de asigurãri sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitãţile create prin resursele financiare disponibile, şi sã le modifice în concordanţã cu schimbãrile ce se produc în resursele economico-financiare. Aceastã prerogativã nu poate fi consideratã ca o încãlcare a principiului constituţional al neretroactivitãţii legii civile, atât timp cât dispoziţiile de lege se aplicã de la data intrãrii lor în vigoare pentru viitor".
    Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cãrora: "La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã: [...] r) prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 şi 2, art. 21 alin. 3 şi art. 24 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
    Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie : art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitãţii legii civile şi art. 44 privind dreptul de proprietate privatã.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul excepţiei criticã abrogarea dispoziţiilor art. 11 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora "Cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere au dreptul la pensie militarã potrivit legii.
    Partea din pensie corespunzãtoare soldei de grad se actualizeazã permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate."
    Cu privire la criticile de neconstituţionalitate care vizeazã eliminarea prin textul de lege criticat a pensiei militare de serviciu, Curtea constatã cã, în realitate, transformarea pensiilor de serviciu ale militarilor în pensii contributive, cu consecinţa pierderii componentei necontributive a pensiei, a avut loc prin dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010 a arãtat cã, ulterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 119/2010, legiuitorul a menţinut, într-adevãr, în vigoare reglementãrile Legii nr. 80/1995 referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însã, prin art. 12 al Legii nr. 119/2010, a stabilit cã "Persoanele ale cãror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrãrii în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Aşa fiind, Curtea a reţinut cã "Aceastã reglementare are semnificaţia faptului cã legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu aceastã nouã şi ultimã lege. Eo ipso aceastã situaţie nu produce efecte neconstituţionale, întrucât actele normative în cauzã cuprind şi alte referiri cu privire la condiţiile specifice pe care trebuie sã le îndeplineascã persoana în cauzã pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rãmân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevãzute de Legea nr. 19/2000, iar noua lege reglementeazã numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiţi".
    Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor legale care au dispus transformarea pensiilor de serviciu în pensii în sistemul public de pensii, întemeiate pe principiul contributivitãţii, Curtea s-a pronunţat în mai multe rânduri, cu prilejul analizãrii dispoziţiilor Legii nr. 119/2010. Astfel, prin deciziile nr. 871 şi nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ori prin Decizia mai recentã nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a reţinut cã aceste dispoziţii de lege nu sunt contrare prevederilor constituţionale privind dreptul la pensie, dreptul de proprietate privatã ori principiului constituţional al neretroactivitãţii legii civile, soluţie care se impune a fi pãstratã şi în prezenta cauzã, neintervenind elemente noi care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
    În ceea ce priveşte critica referitoare la abrogarea dispoziţiilor privind actualizarea pensiei, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, cã, deşi consacrã dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferã garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contrã, valoarea punctului de pensie, limita maximã a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurãri sociale disponibile.
    De altfel, şi Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, spre exemplu în Hotãrârea din 8 decembrie 2009, pronunţatã în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul cã drepturile decurgând din sistemul de asigurãri sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnã cã implicã un drept la dobândirea proprietãţii sau la o pensie de un anumit cuantum.
    Având în vedere cele arãtate, Curtea constatã cã sunt lipsite de temei criticile de neconstituţionalitate vizând abrogarea textelor de lege referitoare la modul de actualizare a pensiilor.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. r) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicatã de Ion Ion Bicicã în Dosarul nr. 4.374/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 mai 2012.


                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016