Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 550 din 18 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 373^2 si art. 580^5 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.110 din 8 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^2 şi art. 580^5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Traian Enoiu Besliu şi Carmen Enoiu Besliu în Dosarul nr. 775/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã autorii excepţiei, personal şi asistaţi de avocat Raluca Bejan, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Apãrãtorul autorilor excepţiei contestã instituirea intervenţiei militare în cadrul procedurii de executare silitã a unei hotãrâri judecãtoreşti civile, ca regulã generalã, lãsatã la aprecierea unei entitãţi insuficient definite, respectiv executorul judecãtoresc. Intervenţia "manu militari", la simpla apreciere a executorului privat, înlãturã de plano egalitatea dintre creditor şi debitor în faţa legii şi a justiţiei, favorizând acea parte care are suficiente resurse financiare pentru a suporta cheltuielile executãrii. În consecinţã, solicitã Curţii admiterea excepţiei şi constatarea neconstituţionalitãţii textului de lege criticat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã nu existã nici o contrarietate între dispoziţia criticatã şi Legea fundamentalã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 iunie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 775/2005, Tribunalul Braşov - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^2 şi art. 580^5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Traian Enoiu Besliu şi Carmen Enoiu Besliu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (2), art. 44 alin. (2), art. 49 şi art. 55 alin. (2), prin aceea cã permit intervenţia agenţilor forţei publice militare la executarea silitã imobiliarã, "atunci când executorul judecãtoresc considerã necesar", fãrã a preciza condiţiile şi limitele acestei participãri şi fãrã a defini noţiunea de "rezistenţã fizicã". Reglementãrile criticate fac posibilã intervenţia nejustificatã a forţei publice militare împotriva civililor, pãtrunderea cu forţa în imobilele proprietate privatã, fãrã sã existe o minimã posibilitate legalã de control înaintea unei astfel de executãri violente şi o minimã cale de prevenire a abuzului împotriva persoanelor aflate în dificultate. Exercitarea forţei publice militare la cererea discreţionarã a unui executor judecãtoresc privat reprezintã un abuz de autoritate care atacã demnitatea cetãţeanului şi drepturile lui fundamentale, dreptul de proprietate şi egalitatea în faţa legii.
Recurgerea la forţa publicã militarã nu poate constitui un demers obişnuit de care se poate prevala executorul judecãtoresc în îndeplinirea misiunii sale civile, private, în orice circumstanţe. Aceasta trebuie sã intervinã nu ca regulã, ci în mod excepţional, în cazuri bine definite de lege, în concordanţã cu reglementãrile referitoare la ocrotirea familiei, a copilului şi cele privind organizarea şi disciplina militarã.
Tribunalul Braşov - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate de autorii excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textele de lege criticate dau expresie dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, care prevãd cã reglementarea procedurii de judecatã se face prin lege, legiuitorul având libertate deplinã de a statua în astfel de domenii. Datã fiind importanţa executãrii silite, fazã a procesului civil în care are loc realizarea efectivã a dreptului reclamantului, este evident cã aceastã procedurã nu poate fi lãsatã la dispoziţia debitorului. Fãrã regulile precise ale procedurii executãrii silite, în cadrul cãreia executorul judecãtoresc, învestit de lege sã îndeplineascã un serviciu de interes public, trebuie sã ia toate mãsurile pentru a asigura executarea hotãrârii judecãtoreşti şi a altor titluri executorii în strictã conformitate cu legea, drepturile recunoscute creditorului ar rãmâne irealizabile.
În aceastã fazã procesualã, apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale creditorului urmãritor şi ale debitorului urmãrit este asiguratã de controlul instanţei asupra întregii executãri, control care funcţioneazã, printre altele, prin mecanismul contestaţiei la executare.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, normele cuprinse în textele de lege criticate oferind posibilitatea organului de executare de a-şi îndeplini în mod efectiv obligaţiile ce îi revin prin lege. Astfel, dispoziţiile referitoare la obţinerea concursului organelor de poliţie, al jandarmeriei sau al altor agenţi ai forţei publice, de cãtre executorul judecãtoresc, atunci când acesta considerã necesar, nu conţin norme contrare principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi nu încalcã principiul supremaţiei Constituţiei sau valorile supreme ale statului român.
În plus, stabilirea competenţei şi procedurii de judecatã reprezintã atributul exclusiv al legiuitorului, dispoziţiile legale criticate fiind în deplinã concordanţã cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost reţinut de instanţa judecãtoreascã, îl constituie dispoziţiile art. 373^2 şi art. 580^5 din Codul de procedurã civilã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 373^2: "În cazurile prevãzute de lege, precum şi atunci când executorul judecãtoresc considerã necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, dupã caz, sunt obligaţi sã-i acorde concursul la îndeplinirea efectivã a executãrii silite.
La cererea instanţei de executare sau a executorului judecãtoresc cei care datoreazã sume de bani debitorului urmãrit ori deţin bunuri ale acestuia, supuse urmãririi potrivit legii, au datoria sã dea informaţiile necesare pentru efectuarea executãrii.
De asemenea, la cererea instanţei de executare sau a executorului judecãtoresc instituţiile, bãncile şi orice alte persoane sunt obligate sã-i comunice de îndatã, în scris, datele şi informaţiile necesare realizãrii executãrii silite, chiar dacã prin legi speciale se dispune altfel. La cererea executorului sau a pãrţii interesate instanţa de executare poate lua mãsurile prevãzute de art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) şi de art. 108^3.
Instanţa de executare şi executorul judecãtoresc sunt obligaţi sã asigure secretul informaţiilor primite, dacã legea nu prevede altfel.";
- Art. 580^5: "În cazurile prevãzute de art. 580^2 şi 580^4, dacã debitorul se opune la executarea obligaţiei de cãtre creditor, acesta va putea obţine, prin intermediul executorului judecãtoresc, concursul organelor de poliţie, jandarmerie sau al altor agenţi ai forţei publice, dupã caz."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale cuprinse în:
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 49 alin. (1): "Copiii şi tinerii se bucurã de un regim special de protecţie şi de asistenţã în realizarea drepturilor lor.";
- Art. 55 alin. (2): "Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organicã."
Curtea constatã cã dispoziţiile art. 373^2 din Codul de procedurã civilã reprezintã reguli cu caracter general privitoare la modul de realizare a executãrii silite şi sunt statornicite de legiuitor pentru a-i crea organului de executare posibilitatea efectivã de a-şi îndeplini obligaţiile ce îi revin. În acest scop, în cazurile prevãzute de lege şi atunci când executorul judecãtoresc considerã necesar, organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice, dupã caz, sunt obligaţi sã-i acorde concursul la îndeplinirea efectivã a executãrii silite. Instituirea unei astfel de reguli a fost necesarã, întrucât, în practicã, existã situaţii în care debitorul obligaţiei supuse executãrii se opune efectuãrii actelor de urmãrire silitã, concursul autoritãţilor publice fiind într-un atare caz indispensabil.
Dispoziţiile art. 580^5 din Codul de procedurã civilã consacrã o aplicare particularã a principiului general prevãzut de art. 373^2 alin. 1 din cod şi dã posibilitatea creditorului de a obţine, prin intermediul executorului judecãtoresc, concursul autoritãţilor publice, în cazul în care debitorul refuzã sã îndeplineascã o obligaţie de a face sau de a nu face cuprinsã într-un titlu executoriu.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în condiţiile în care, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie, invocat de autorii criticii drept text de referinţã în motivarea excepţiei, drepturile şi libertãţile cetãţenilor sunt garantate, posibilitatea recunoscutã executorului judecãtoresc de a apela, în caz de nevoie, la concursul agenţilor forţei publice pentru îndeplinirea efectivã a executãrii silite, aşadar pentru asigurarea realizãrii dreptului recunoscut creditorului, printr-un titlu executoriu, nu relevã, în sine, nici un fine de neconstituţionalitate.
Curtea nu poate reţine nici nesocotirea principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, textele de lege reprezentând exclusiv o garanţie a asigurãrii echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
Nici critica de neconstituţionalitate a textelor de lege în raport cu art. 44 din Constituţie, cu referire la garantarea dreptului de proprietate privatã, nu este întemeiatã, întrucât, prin executarea silitã a unei obligaţii de a face, respectiv de a preda un bun imobil, rezultatã dintr-un titlu executoriu emis conform legii, se asigurã realizarea drepturilor legale ale creditorului. Stabilirea conţinutului şi limitelor dreptului de proprietate - cãrora li se subsumeazã reglementãrile în cauzã - implicã, în mod necesar, o restrângere a exerciţiului sãu în considerarea drepturilor şi intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv în sine, asemenea reglementãri creeazã condiţiile indispensabile valorificãrii acestuia. În consecinţã, art. 373^2 şi art. 580^5 din Codul de procedurã civilã nu numai cã nu contravin prevederilor constituţionale invocate, ci, dimpotrivã, dau expresie principiului garantãrii dreptului de proprietate privatã.
Împrejurarea cã, în practicã, activitatea organelor de poliţie, jandarmerie sau a altor agenţi ai forţei publice poate genera abuzuri nu poate fi convertitã - aşa cum încearcã autorii excepţiei - într-un argument în susţinerea neconstituţionalitãţii reglementãrii supuse controlului. Dacã împotriva unor eventuale abuzuri cel astfel vãtãmat are la dispoziţie mijloace şi cãi legale de ripostã, renunţarea la posibilitatea recunoscutã executorului de a apela la forţa coercitivã a statului, ori condiţionarea participãrii acesteia la executarea silitã de un control prealabil (dificil dacã nu chiar imposibil de realizat, dacã se are în vedere cã, de cele mai multe ori, participarea agenţilor forţei publice are un rol disuasiv şi deci preventiv), ar lipsi practic de conţinut însuşi conceptul de executare silitã, realizarea dreptului fiind posibilã doar în mãsura în care debitorul şi-ar executa obligaţia de bunãvoie.
Faţã de obiectul de reglementare al normelor deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constatã cã art. 49 alin. (1) şi art. 55 alin. (2) din Constituţie nu au relevanţã în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^2 şi art. 580^5 din Codul de procedurã civilã ridicatã de Traian Enoiu Besliu şi Carmen Enoiu Besliu în Dosarul nr. 775/2005 al Tribunalului Braşov - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
