Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 55 din 1 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor lit. h), fraza finala, din anexa la Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 168 din 25 februarie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor lit. h), fraza finalã, din anexa la <>Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apã şi de canalizare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Complex turistic" - S.A. Dancu în Dosarul nr. 2.181/2004 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se apreciazã cã prevederile criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea fundamentalã, întrucât reglementarea potrivit cãreia racordul de la cãmin spre reţea, inclusiv cãminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare nu stabileşte şi modalitatea de despãgubire a proprietarilor acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 iunie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.181/2004, Curtea de Apel Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor lit. h), fraza finalã, din anexa la <>Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Complex turistic" - S.A. Dancu într-o cauzã comercialã privind judecarea apelului formulat de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe prin care s-a respins cererea de constatare a nulitãţii absolute a contractului încheiat între pãrţi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile criticate, "prin care se dispune trecerea racordului şi cãminului de racord în proprietate publicã, drept componente ale reţelei publice de canalizare, fãrã nici o despãgubire", încalcã prevederile art. 44 alin. (3) din Constituţie "şi conduc la eludarea dispoziţiilor <>Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã".
Se mai aratã, în susţinerea excepţiei, cã "de stabilirea constituţionalitãţii ori a neconstituţionalitãţii dispoziţiilor legale atacate depind stabilirea dreptului de proprietate asupra racordului şi a cãminului de racord, precum şi apartenenţa acestora la reţeaua publicã de canalizare". Totodatã, autorul excepţiei susţine cã "stabilirea constituţionalitãţii ori a neconstituţionalitãţii dispoziţiilor legale atacate are importanţã în cauzã, dat fiind cã, printr-o extindere greşitã a domeniului de aplicare a acestora, prima instanţã a considerat cã nu numai racordul, ci întreaga instalaţie interioarã de canalizare ar fi trecut în proprietatea publicã".
Curtea de Apel Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, considerã cã prevederile criticate sunt neconstituţionale "întrucât, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituţia României, republicatã, «nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire» şi, în acelaşi timp, sunt eludate dispoziţiile <>Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã includerea racordului şi a cãminului de racord, prin textul de lege criticat, "în sistemul public de canalizare are în vedere faptul cã în cãminul de racord sunt instalate o serie de dispozitive cu rolul de a garanta securitatea reţelei şi la care operatorul serviciului public sau autoritatea administraţiei publice locale trebuie sã aibã asigurat în permanenţã accesul. În ipoteza în care racordul de la cãmin spre reţea şi cãminul de racord nu ar aparţine reţelei publice de canalizare, ar exista riscul ca proprietarul instalaţiilor interioare de canalizare, adicã un utilizator, sã exercite în mod abuziv prerogativele dreptului de proprietate şi sã nu permitã racordul altor utilizatori la reţeaua publicã, care, astfel, nu au acces la serviciul public de canalizare. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (4) din Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã, «la organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor publice de gospodãrie comunalã interesul general al cetãţenilor este prioritar»".
Având în vedere cã, astfel cum s-a arãtat, aceste categorii de bunuri - racordurile şi cãminele de racorduri - sunt de uz şi de interes public, Guvernul considerã cã "trebuie sã facã parte din domeniul public, aşa cum prevãd dispoziţiile <>art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia".
Totodatã, în punctul de vedere al Guvernului, se apreciazã cã dispoziţiile criticate "fixeazã, ca regulã generalã, natura juridicã a unor bunuri, astfel cã susţinerea autorului excepţiei cã prin aceste dispoziţii se realizeazã o expropriere fãrã nici un fel de despãgubire, încãlcându-se, astfel, dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţia României, republicatã, nu poate fi acceptatã".
În finalul punctului sãu de vedere, Guvernul apreciazã cã, în realitate, în cauzã se pune o problemã de aplicare a legii, şi nu una de constituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile criticate sunt neconstituţionale.
În motivarea acestui punct de vedere se aratã cã "reglementarea criticatã este în contradicţie faţã de art. 44 alin. (3) din Legea fundamentalã, referitor la expropriere, întrucât norma legalã dispozitivã, potrivit cãreia racordul de la cãmin spre reţea, inclusiv cãminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanţare a realizãrii acestuia, dar fãrã a stabili prin lege modalitatea de dreaptã şi prealabilã despãgubire, în situaţii în care finanţarea realizãrii acestor pãrţi distincte ale reţelei publice de canalizare a fost sau este realizatã din alte fonduri decât cele publice, contravine normei constituţionale invocate. În plus, reglementarea criticatã este în contradicţie şi cu prevederile <>art. 13 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 , aşa cum a fost modificatã prin <>Legea nr. 634/2002 , potrivit cãruia investiţiile care se realizeazã prin fonduri proprii ale investitorilor rãmân în proprietatea acestora pe toatã durata contractului, dacã nu s-a convenit altfel la încheierea contractului".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi pe cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile lit. h), fraza finalã, din anexa la <>Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apã şi de canalizare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 634/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 16 decembrie 2002, anexã care poartã titlul "Termeni tehnici utilizaţi în cuprinsul ordonanţei".
Aceste dispoziţii legale au urmãtorul conţinut:
"h) racord - partea din reţeaua publicã de canalizare care asigurã legãtura dintre utilizator şi canalizarea publicã. Pãrţile componente ale unui racord se precizeazã în regulamentul-cadru de racordare şi utilizare a serviciului de canalizare. Racordul de la cãmin spre reţea, inclusiv cãminul de racord, aparţin reţelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanţare a realizãrii acestuia."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã textele legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, "pentru cã realizeazã o expropriere fãrã nici o despãgubire", în situaţia în care instalaţia interioarã de canalizare a fost realizatã de cãtre utilizator.
Textul constituţional invocat are urmãtorul cuprins:
- Art. 44 alin. (3): "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Examinând dispoziţia criticatã, prin care se declarã proprietate publicã racordul de la cãmin la reţea, inclusiv cãminul de racord, indiferent de modul de finanţare a realizãrii acestuia, Curtea observã cã aceasta este reglementatã în anexa la <>Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 , anexã intitulatã "Termeni tehnici utilizaţi în cuprinsul ordonanţei", introdusã prin legea de aprobare. Pe de altã parte, în anexa <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt considerate ca bunuri aparţinãtoare domeniului public şi "reţelele de alimentare cu apã, canalizare, termoficare, staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente". Ca atare, aceste bunuri nu puteau intra în proprietatea unei societãţi comerciale, proprietatea publicã aparţinând, conform art. 136 alin. (2) din Constituţie, statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale.
În ceea ce priveşte critica potrivit cãreia prin dispoziţiile lit. h), fraza finalã, din anexa la <>Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 se realizeazã o expropriere fãrã nici un fel de despãgubire, Curtea observã cã prevederile legale a cãror neconstituţionalitate se invocã definesc termenul tehnic de "racord" stabilind, totodatã, ca regulã generalã, natura juridicã a unor bunuri.
Dispoziţiile criticate prevãd, în aplicarea reglementãrilor din anexa <>Legii nr. 213/1998 , cã racordul de la cãmin spre reţea, inclusiv cãminul de racord, aparţin reţelei publice de canalizare, deoarece din punct de vedere tehnic fac parte dintr-un ansamblu, iar în cãminul de racord sunt instalate o serie de dispozitive cu rolul de a garanta securitatea reţelei şi la care operatorul serviciului public sau autoritatea administraţiei publice locale trebuie sã aibã asigurat în permanenţã accesul.
În legãturã cu modalitatea prin care autorul excepţiei de neconstituţionalitate poate fi despãgubit pentru eventualele investiţii realizate de acesta în reţeaua publicã de canalizare, Curtea constatã cã acesta este un aspect de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecatã, iar nu de constituţionalitate.
Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor lit. h), fraza finalã, din anexa la <>Ordonanţa Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apã şi de canalizare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Complex turistic" - S.A. Dancu în Dosarul nr. 2.181/2004 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 februarie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
