Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 549 din 7 iunie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 544 din 9 august 2007
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu, în Dosarul nr. 4/2006 al Tribunalului Comercial Mureş Judecãtorul-sindic.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, critica fiind dedusã exclusiv din modul de interpretare şi aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 4/2006, Tribunalul Comercial Mureş - Judecãtorul-sindic a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Tribunalul Comercial Mureş - Judecãtorul-sindic apreciazã cã dispoziţiile <>art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 contravin prevederilor art. 21 din Constituţie, întrucât nu recunoaşte dreptul de acces la justiţie creditorului care formuleazã, în temeiul art. 138 din lege, o acţiune în nume propriu pentru realizarea creanţelor sale, în situaţia în care la procedura judiciarã a insolvenţei nu participã mai mulţi creditori care sã se poatã constitui într-un comitet al creditorilor, conform art. 16 din lege.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã critica de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, întrucât comitetul creditorilor acţioneazã ca un mandatar al adunãrii creditorilor, iar dacã mandatarul are o anumitã calificare, cu atât mai mult mandantul trebuie sã o aibã, acesta din urmã neputând transmite prerogative pe care nu le-ar avea el însuşi. În acest context, se aratã cã, în situaţia în care sunt prea puţini creditori pentru a forma comitetul, învestirea judecãtorului-sindic cu cererea de aplicare a dispoziţiilor legale privind rãspunderea membrilor organelor de conducere se poate face şi de un singur creditor.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã dispoziţiile criticate nu înlãturã posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala de garanţiile pe care le presupune dreptul la un proces echitabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile <>art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are urmãtorul conţinut: "Comitetul creditorilor poate cere judecãtorului-sindic sã fie autorizat sã introducã acţiunea prevãzutã la alin. (1), dacã administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sã indice, în raportul sãu asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţã a patrimoniului debitorului persoanã juridicã ori dacã acesta a omis sã formuleze acţiunea prevãzutã la alin. (1) şi rãspunderea persoanelor la care se referã alin. (1) ameninţã sã se prescrie."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 care consacrã liberul acces la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate pun la dispoziţia creditorilor mijloace şi instrumente specifice în scopul satisfacerii creanţelor în situaţia în care starea de insolvenţã a societãţii a fost cauzatã prin una din faptele prevãzute la alin. (1) al art. 138 din lege. Astfel, acţiunea de stabilire a rãspunderii patrimoniale a persoanelor membre ale organelor de supraveghere din cadrul societãţii sau de conducere, precum şi a oricãror alte persoane, şi de obligare a acestora la suportarea unei pãrţi din pasivul societãţii comerciale debitoare are un caracter special, justificat de particularitatea domeniului reglementat de <>Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Potrivit dispoziţiilor art. 138 alin. (1), administratorul judiciar sau lichidatorul, dupã caz, are legitimare procesualã activã pentru a solicita angajarea rãspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvenţã a debitorului. În condiţiile expres prevãzute de lege, art. 138 alin. (3), dacã aceştia au omis sã indice, în raportul lor asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţã a patrimoniului debitorului persoanã juridicã ori dacã acesta a omis sã formuleze acţiunea de stabilire a rãspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale societãţii comerciale şi rãspunderea acestor persoane ameninţã sã se prescrie, calitatea procesualã activã este dobânditã şi de comitetul creditorilor. Acesta reprezintã interesele creditorilor îndreptãţiţi sã participe la procedura insolvenţei, fiind ales de adunarea creditorilor şi format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanţe garantate şi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justificã preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat şi judicios toate aspectele ce ţin de procedura insolvenţei, care, de regulã, este o procedurã cu caracter colectiv, implicând participarea unui numãr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe. Aşadar, Curtea constatã cã dispoziţiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, şi anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinţei creditorilor participanţi la procedura insolvenţei.
Din enumerarea atribuţiilor stabilite prin lege, Curtea observã cã acest comitet acţioneazã ca un mandatar al adunãrii creditorilor, care îndeplineşte funcţia de reprezentare a creditorilor înscrişi în tabelul definitiv de creanţe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul. Or, în condiţiile în care în tabelul definitiv de creanţe sunt înscrişi prea puţini creditori, fapt ce împiedicã formarea unui comitet, este evident cã aceştia pot exercita personal toate atribuţiile pe care legea le prevede în sarcina comitetului, inclusiv aceea de a solicita judecãtorului-sindic sã autorizeze introducerea acţiunii privind stabilirea rãspunderii membrilor organelor de conducere. Orice altã interpretare a legii ar fi de naturã a crea consecinţe grave cu privire la stabilirea activului debitorului, creditorii fiind privaţi de posibilitatea recuperãrii integrale sau în proporţie cât mai mare a creanţelor, doar pentru cã nu sunt în numãr suficient pentru a forma un comitet. Prin urmare, Curtea reţine cã o astfel de interpretare ar contraveni scopului declarat al legii, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţã, şi ar nesocoti accesul liber la justiţie al creditorilor aflaţi într-o atare situaţie, drept în egalã mãsurã protejat prin Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de instanţã, din oficiu, în Dosarul nr. 4/2006 al Tribunalului Comercial Mureş - Judecãtorul-sindic.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 iunie 2007.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
