Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 546 din 18 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.004 din 11 noiembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Virgil Ionescu şi Vera Ionescu în Dosarul nr. 130/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 mai 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 130/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Virgil Ionescu şi Vera Ionescu într-o cauzã civilã având ca obiect nulitatea absolutã a unui titlu de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 21, 78 şi 129 din Constituţie. Astfel, prin acordarea competenţei de soluţionare atât a apelului, cât şi a recursului, de cãtre aceeaşi instanţã de judecatã, se încalcã prevederile constituţionale privitoare la folosirea cãilor de atac, precum şi cele potrivit cãrora pãrţile au dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, aratã cã, deşi <>Legea nr. 493/2004 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004, intrând în vigoare la 3 zile de la data publicãrii, dispoziţiile art. II alin. (3) din acest act normativ îşi extind efectele şi asupra unor hotãrâri pronunţate înainte de data de 21 noiembrie 2004, ceea ce contravine principiului neretroactivitãţii legilor.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului constituţional al pãrţilor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, legiuitorul având în vedere tocmai soluţionarea cauzei într-un termen mai scurt, cu respectarea însã a tuturor celorlalte drepturi şi garanţii procesuale.
Dispoziţiile <>art. II alin. (3) din Legea nr. 493/2004 nu contravin nici prevederilor art. 78 din Constituţie, întrucât normele procedurale criticate nu retroactiveazã, ci îşi gãsesc imediatã aplicare. Nu poate fi reţinutã nici critica privind încãlcarea prevederilor art. 129 din Constituţie, deoarece dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este pe deplin respectat.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã modificarea competenţei şi stabilirea normelor tranzitorii ale <>Legii nr. 493/2004 reprezintã o expresie a principiului consacrat de art. 126 alin. (2) din Constituţie, astfel încât numãrul gradelor de jurisdicţie, precum şi repartizarea competenţei materiale pe niveluri de instanţe nu sunt stabilite prin norme de naturã constituţionalã, legiuitorul constituant abilitând forul legislativ sã reglementeze aceste aspecte prin lege. Aşa fiind, în contextul unei suprglomerãri a instanţei supreme, legiuitorul a dispus aplicarea de îndatã a noilor reguli de competenţã, prin transmiterea cauzelor cãtre instanţele devenite competente, scopul urmãrit fiind acela de a acorda o maximã eficienţã mãsurilor dispuse, fãrã sã se poatã vorbi însã de o aplicare retroactivã a legii. Normele prevãzute de art. II alin. (3) nu se aplicã unor efecte deja produse la data intrãrii în vigoare a legii, ci se aplicã de îndatã unor situaţii juridice şi raporturi procesual civile în curs de derulare, astfel încât nu se poate vorbi de o aplicare retroactivã a legii.
În ceea ce priveşte înfrângerea art. 129 din Constituţie, Guvernul aratã cã stabilirea condiţiilor de exercitare a cãilor de atac, precum şi competenţa de soluţionare a acestora sunt în concordanţã cu Legea fundamentalã. De altfel, aşa cum Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant, nici o prevedere constituţionalã nu impune accesul la toate gradele de jurisdicţie şi la toate nivelurile de instanţã, motiv pentru care exercitarea controlului de legalitate, pe calea recursului, de o instanţã de acelaşi nivel cu cea care a soluţionat apelul, nu contravine Constituţiei din perspectiva liberului acces la justiţie.
Avocatul Poporului considerã cã textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, aratã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 , aprobatã prin <>Legea nr. 493/2004 , faţã de art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece, în ceea ce priveşte echitatea procesului, aceasta este asiguratã prin aplicarea egalã, faţã de toate pãrţile în proces, a normelor de procedurã dupã care se desfãşoarã judecata, iar termenul rezonabil este apreciat în funcţie de circumstanţele cauzei supuse judecãţii. De altfel, stabilirea competenţei şi procedurii de judecatã reprezintã atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. Cu privire la contrarietatea dispoziţiilor legale criticate faţã de art. 129 din Constituţie, Avocatul Poporului aratã cã exercitarea cãilor de atac are loc în condiţiile legii, de unde rezultã libertatea legiuitorului de a institui şi de a reveni asupra reglementãrii unor cãi de atac, cu respectarea celorlalte norme şi principii ale Legii fundamentale, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În final, apreciazã cã prevederile art. 78 din Constituţie referitoare la intrarea în vigoare a legii nu au incidenţã în cauza de faţã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie de fapt dispoziţiile <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, ordonanţã aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 493/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004.
Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. II alin. (3): "În cazurile prevãzute la alin. (2), apelurile aflate pe rolul curţilor de apel la data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţã se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se trimit la curţile de apel. Trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competenţei, prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor."
Autorii excepţiei susţin cã reglementarea dedusã controlului contravine prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), ale art. 21 alin. (3), art. 78 şi ale art. 129, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 21 alin. (3): "Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.";
- Art. 78: "Legea se publicã în Monitorul Oficial al României şi intrã în vigoare la 3 zile de la data publicãrii sau la o datã ulterioarã prevãzutã în textul ei.";
- Art. 129: "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul competenţei sale, astfel cum este determinatã prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Curtea constatã, de asemenea, cã textul de lege criticat are caracter tranzitoriu, în sensul cã stabileşte competenţa instanţelor în litigiile în curs de soluţionare, la data intrãrii sale în vigoare. Împrejurarea cã, urmare consacrãrii, cu acest prilej, a regulii de drept comun instituite prin art. 725 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, constând în aplicarea imediatã a legii procesuale noi, aceeaşi instanţã poate fi învestitã cu soluţionarea a douã cãi de atac în aceeaşi cauzã, nu relevã nici un fine de neconstituţionalitate. Într-adevãr, dincolo de faptul cã ne gãsim în prezenţa unei situaţii cu caracter tranzitoriu, soluţionarea cauzei aparţine unor complete cu o compunere diferitã, iar pãrţile beneficiazã de toate drepturile şi garanţiile procesuale menite sã le asigure respectarea accesului liber la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil.
Curtea observã, totodatã, cã autorii excepţiei susţin o pretinsã retroactivitate a reglementãrii, invocând, în acest sens, atât încãlcarea principiului neretroactivitãţii, cât şi prevederile art. 78 din Legea fundamentalã. Critica cu un atare obiect este însã neîntemeiatã, întrucât reglementarea în discuţie se referã la competenţã, aşadar la o situaţie juridicã cu caracter de continuitate, constitutivã de facta pendentia, asupra cãreia legiuitorul poate interveni în viitor, aşa cum, de altfel, şi procedeazã. Ca atare, nu se poate reţine cã acesta ar fi extins efectul normei asupra unor hotãrâri pronunţate anterior intrãrii sale în vigoare, care rãmân supuse cãilor de atac în vigoare la data pronunţãrii lor.
De altfel, posibilitatea legiuitorului de a interveni în stabilirea cadrului juridic de exercitare a cãilor de atac, cu respectarea, desigur, a principiului neretroactivitãţii, este expres consacratã în art. 129 din Legea fundamentalã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Virgil Ionescu şi Vera Ionescu în Dosarul nr. 130/2005 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
