Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 541 din 18 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.123 din 13 decembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Confederaţia Naţionalã a Sindicatelor Libere din România - Frãţia în Dosarul nr. 2.902/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 aprilie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.902/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Confederaţia Naţionalã a Sindicatelor Libere din România - Frãţia într-o cauzã având ca obiect contestaţia împotriva Dispoziţiei Primarului General al Municipiului Bucureşti prin care s-a respins notificarea privind restituirea unui imobil.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 încalcã prevederile art. 21 şi ale art. 44 din Constituţie. În acest sens aratã cã textul de lege criticat precizeazã categoriile de persoane juridice îndreptãţite sã beneficieze de mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent. De asemenea, textul conţine şi o enumerare limitativã a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru ca persoana juridicã sã fie îndreptãţitã la mãsuri reparatorii, fiind astfel înlãturate de la beneficiile legii toate persoanele juridice care nu îndeplinesc aceste condiţii. Aşadar, prin "modul defectuos de redactare a textului de lege" este încãlcat principiul constituţional al accesului liber la justiţie, consacrat de art. 21, precum şi dispoziţiile constituţionale care garanteazã dreptul de proprietate privatã, cuprinse în art. 44.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, textul de lege criticat a fost adoptat cu respectarea dispoziţiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conform cãruia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, invocã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 291 din 1 noiembrie 2001 .
Pe de altã parte, scopul urmãrit de legiuitor prin textul de lege criticat a fost acela ca şi persoanele juridice sã beneficieze de mãsuri reparatorii (constând fie în restituirea în naturã, fie în acordarea de despãgubiri), în condiţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, textul de lege criticat enumerã categoriile de persoane juridice care sunt îndreptãţite la mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent, instituind condiţii pentru aplicarea acestor mãsuri, fãrã a aduce atingere principiului constituţional al accesului liber la justiţie.
Critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 , în raport de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, nu poate fi reţinutã atât timp cât garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate urmeazã sã intervinã numai dupã dobândirea acestuia.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispoziţiile <>art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut: "(1) Sunt îndreptãţite, în înţelesul prezentei legi, la mãsuri reparatorii constând în restituire în naturã sau, dupã caz, prin echivalent: (...)
c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupã data de 6 martie 1945; îndreptãţirea la mãsurile reparatorii prevãzute de prezentul articol este condiţionatã de continuarea activitãţii ca persoanã juridicã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sã fi fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea sã-şi fi reluat activitatea dupã data de 22 decembrie 1989, dacã, prin hotãrârea judecãtoreascã, se constatã cã sunt aceeaşi persoanã juridicã cu cea desfiinţatã sau interzisã, precum şi partidele politice a cãror activitate a fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacã şi-au reluat activitatea în condiţiile legii."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 privind "Accesul liber la justiţie" şi ale art. 44 privind "Dreptul de proprietate privatã".
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine:
În opinia autorului excepţiei <>art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 este neconstituţional datoritã "modului defectuos de redactare", constând în enumerarea limitativã, dar incompletã a categoriilor de persoane juridice îndreptãţite sã beneficieze de mãsurile reparatorii în condiţiile legii. Rezultã de aici cã, în realitate, se solicitã completarea prevederii de lege criticate.
Or, Curtea nu poate proceda la modificarea sau completarea unui text de lege, asemenea operaţiuni constituind atributul exclusiv al legiuitorului. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Confederaţia Naţionalã a Sindicatelor Libere din România - Frãţia în Dosarul nr. 2.902/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 octombrie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
