Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 540 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 alin. 1 si 4, art. 361 alin. 2 si 3 si art. 385^1 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 5 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 1 şi 4, art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Vasile Tiba în Dosarul nr. 10.445/118/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 decembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 10.445/118/2008, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 197 alin. 1 şi 4, art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã.
Excepţia a fost ridicatã de Vasile Tiba, inculpat în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã textele legale atacate contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20, 21 şi 24 din Constituţia României şi ale art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece, prin dispoziţiile art. 197 alin. 1 şi 4 din Codul de procedurã penalã se instituie posibilitatea judecãtorului de a aprecia în ce condiţii se poate dispune anularea actelor procesuale efectuate cu încãlcarea legii şi se stabilesc termene înãuntrul cãrora se pot invoca neregulile procedurale comise, iar prin dispoziţiile art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din acelaşi cod se limiteazã exercitarea cãilor de atac împotriva încheierilor pronunţate în cursul procesului.
Instanţa de judecatã opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 197 alin. 1 şi 4, art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile constituţionale şi convenţionale invocate, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 197 alin. 1 şi 4, art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 197 alin. 1: "Încãlcãrile dispoziţiilor legale care reglementeazã desfãşurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vãtãmare care nu poate fi înlãturatã decât prin anularea acelui act.";
- Art. 197 alin. 4: "Încãlcarea oricãrei alte dispoziţii legale decât cele prevãzute în alin. 2 atrage nulitatea actului în condiţiile alin. 1, numai dacã a fost invocatã în cursul efectuãrii actului când partea este prezentã sau la primul termen de judecatã cu procedura completã când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanţa ia în considerare din oficiu încãlcãrile, în orice stare a procesului, dacã anularea actului este necesarã pentru aflarea adevãrului şi justa soluţionare a cauzei.";
- Art. 361 alin. 2: "Încheierile date în primã instanţã pot fi atacate cu apel numai o datã cu fondul.";
- Art. 361 alin. 3: "Apelul declarat împotriva sentinţei se socoteşte fãcut şi împotriva încheierilor, chiar dacã acestea au fost date dupã pronunţarea sentinţei.";
- Art. 385^1 alin. 2: "Încheierile pot fi atacate cu recurs numai o datã cu sentinţa sau decizia recuratã, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.";
- Art. 385^1 alin. 3: "Recursul declarat împotriva sentinţei sau deciziei se socoteşte fãcut şi împotriva încheierilor, chiar dacã acestea au fost date dupã pronunţarea hotãrârii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Referitor la dispoziţiile art. 197 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, Curtea reţine cã normele criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale privind dreptul la un proces echitabil, deoarece, pe de o parte, acestea sunt aplicabile în egalã mãsurã tuturor celor cãrora li s-a produs o vãtãmare în drepturile lor procesuale prin încãlcarea dispoziţiilor legale care reglementeazã desfãşurarea procesului penal, asigurându-se astfel dreptul pãrţilor la un proces echitabil, iar, pe de altã parte, condiţionarea anulãrii actului de procedurã care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege de existenţa unei vãtãmãri ce nu poate fi înlãturatã în alt mod nu are semnificaţia unei sustrageri a acestuia de la aplicarea sancţiunilor legale sau a unei derogãri de la obligativitatea respectãrii legii de cãtre organele de cercetare penalã. În acelaşi sens, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 868 din 10 iulie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 197 alin. 4 din Codul de procedurã penalã, Curtea constatã cã instituirea unor termene pentru invocarea încãlcãrii dispoziţiilor legale ce reglementeazã desfãşurarea procesului penal (cu excepţia încãlcãrilor vizând dispoziţiile prevãzute de art. 197 alin. 2 din acelaşi cod) este menitã sã asigure soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, în concordanţã cu exigenţele constituţionale ale dreptului la un proces echitabil. Curtea Constituţionalã a statuat în acelaşi sens prin mai multe decizii, printre care <>Decizia nr. 1.038 din 9 octombrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 6 noiembrie 2008, şi <>Decizia nr. 403 din 14 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 3 august 2005.
Referitor la dispoziţiile art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, Curtea constatã cã acest mod de reglementare a exercitãrii cãilor de atac împotriva încheierilor de şedinţã este justificat de necesitatea de a asigura celeritatea procesului penal, exigenţã recunoscutã cu valoare de principiu atât în sistemul nostru procesual, cât şi în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 361 alin. 2 şi art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat, în acelaşi sens, prin <>Decizia nr. 554 din 16 decembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2005.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 197 alin. 1 şi 4, art. 361 alin. 2 şi 3 şi art. 385^1 alin. 2 şi 3 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Vasile Tiba în Dosarul nr. 10.445/118/2008 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penalã şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
