Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 539 din 27 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 1 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Gabor Kozsokar - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Sora Bârzu în Dosarul nr. 2.401/2005 al Tribunalului Iaşi - Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, precizând cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogatã prin <>art. 317 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 , dar cã soluţia legislativã criticatã a fost preluatã în conţinutul art. 257 alin. (2) din actul abrogator, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la textul de lege criticat.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 martie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 2.401/2005, Tribunalul Iaşi - Secţia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, excepţie ridicatã de Sora Bârzu cu prilejul soluţionãrii contestaţiei formulate împotriva deciziei de impunere a contribuţiei la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 instituie privilegii şi discriminãri, precum şi un sistem injust de aşezare a sarcinilor fiscale, întrucât stabilesc diferenţiat contribuţia la fondul de asigurãri de sãnãtate, în raport cu veniturile realizate, deşi toţi asiguraţii beneficiazã de acelaşi pachet de servicii de bazã.
Tribunalul Iaşi - Secţia de contencios administrativ apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece tratamentul juridic diferenţiat, constând în obligaţia plãţii unor contribuţii diferenţiate, este determinat de situaţia obiectiv diferitã a anumitor categorii de asiguraţi în raport cu veniturile pe care le realizeazã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã asiguraţii se gãsesc într-o situaţie obiectiv diferitã datoritã cuantumului diferit al veniturilor pe care aceştia le realizeazã, fapt ce justificã instituirea unui tratament juridic diferenţiat. De asemenea, aratã cã principiul aşezãrii juste a sarcinilor fiscale face trimitere la principiile proporţionalitãţii şi al echitãţii, structurante pentru orice societate democraticã, urmãrindu-se o distribuire a obligaţiilor ce tinde la o egalitate de rezultat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 1 alin. (2), precum şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002.
Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogatã prin dispoziţiile <>art. 317 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dar soluţia legislativã criticatã a fost preluatã de actul abrogator în cuprinsul art. 257 alin. (2) ce are urmãtoarea redactare:
"(2) Contribuţia lunarã a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplicã asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfãşoarã activitãţi independente care se supun impozitului pe venit; dacã acest venit este singurul asupra cãruia se calculeazã contribuţia, aceasta nu poate fi mai micã decât cea calculatã la un salariu de bazã minim brut pe ţarã, lunar;
c) veniturilor din agriculturã supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silviculturã, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator şi nu se încadreazã la lit. b);
d) indemnizaţiilor de şomaj;
e) veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã realizate în mod individual şi/sau într-o formã de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizeazã venituri de natura celor prevãzute la lit. a)-d), dar nu mai puţin de un salariu de bazã minim brut pe ţarã, lunar;
f) veniturilor realizate din pensii."
În aceste condiţii, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii acestor dispoziţii de lege.
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, şi ale art. 56 alin. (2) care consacrã principiul aşezãrii juste a sarcinilor fiscale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi texte constituţionale invocate şi în prezenta cauzã. În acest sens, este <>Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, în care Curtea a statuat cã este firesc ca valoarea contribuţiei sã difere de la persoanã la persoanã, în funcţie de cuantumul veniturilor realizate. Aceastã diferenţã este rezonabilã şi justificatã de situaţia obiectiv deosebitã în care se aflã persoanele care realizeazã venituri mai mari faţã de cele ale cãror venituri sunt mai reduse, precum şi de principiul solidaritãţii şi subsidiaritãţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, aplicabil în materia asigurãrilor sociale de sãnãtate.
De asemenea, Curtea a reţinut cã principiul constituţional al aşezãrii juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferenţierea contribuţiei persoanelor care realizeazã venituri mai mari. De altfel, cota de contribuţie, exprimatã procentual, este unicã, neavând caracter progresiv, astfel cã diferenţa valoricã a contribuţiei este determinatã de nivelul diferit al venitului.
Având în vedere cã în cauzã nu au intervenit elemente noi care sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei invocate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Sora Bârzu în Dosarul nr. 2.401/2005 al Tribunalului Iaşi - Secţia de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
