Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 539 din 13 mai 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 523 din 10 iulie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Cornelia Irina Bunescu în Dosarul nr. 17.337/215/2007 al Judecãtoriei Craiova.
La apelul nominal se prezintã personal autoarea excepţiei, fiind asistatã de avocat, care depune la dosar împuternicirea avocaţialã.
Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.769D/2007, care are acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate.
La apelul nominal, se prezintã personal autorul excepţiei Alexandru Lãzeanu şi asistat de acelaşi avocat ca în precedentul dosar. Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere cã sunt îndeplinite cerinţele conexãrii prevãzute de <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Pãrţile prezente nu se opun conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare sã fie conexate.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor, în temeiul prevederilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.769D/2007 la Dosarul nr. 1.765D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Apãrãtorul pãrţilor prezente solicitã admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat în notele scrise depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 17.337/215/2007, Judecãtoria Craiova a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Cornelia Irina Bunescu.
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 17.327/215/2007, Judecãtoria Craiova a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Alexandru Lãzeanu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile legale criticate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 44 referitoare la garantarea proprietãţii private, deoarece limiteazã reconstituirea dreptului de proprietate la suprafaţa maximã de 50 ha teren arabil. Aratã cã se realizeazã, în fapt, o expropriere şi o discriminare între cetãţenii care au avut o proprietate imobiliarã şi beneficiazã de despãgubiri şi cei care au fost proprietari funciari şi au fost excluşi de la plata despãgubirilor. În esenţã, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul cã nu se reglementeazã posibilitatea de reconstituire in integrum a suprafeţelor preluate de la persoanele deposedate în perioada regimului comunist.
Judecãtoria Craiova apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. În acest sens, se referã la <>Decizia nr. 43/2003 prin care Curtea Constituţionalã a respins excepţia de neconstituţionale a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 . Totodatã, apreciazã cã excepţia invocatã vizeazã exclusiv lipsa de reglementare a posibilitãţii de reconstituire in integrum a suprafeţelor preluate de la persoanele deposedate în perioada regimului comunist, aspect care excedeazã competenţei instanţei de contencios constituţional.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, modificate prin <>art. I pct. 3 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care au urmãtorul conţinut: "Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevãzute la <>art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusã în cooperativa agricolã de producţie sau preluatã prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat."
Autorii excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 44 cu privire la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private. Totodatã, se invocã şi încãlcarea dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia, Curtea constatã cã presupusa criticã de neconstituţionalitate se referã la o omisiune legislativã. Examinarea excepţiei cu un atare obiect excedeazã competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã "numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi amploarea mãsurilor pe care le stabileşte prin lege, iar sub aspectele practice pe care le-ar presupune o apreciere asupra oportunitãţii vreunei mãsuri reparatorii, Curtea nu numai cã nu s-ar putea pronunţa, dar, în principiu, n-ar putea, desigur, sã completeze sau sã schimbe mãsuri legislative existente, devenind astfel "legislator pozitiv".
În acest sens este şi jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale, potrivit cãreia Curtea "nu se poate substitui legiuitorului pentru adãugarea unor noi prevederi celor instituite" şi nici "nu-şi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normã juridicã. Prin acceptarea susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul deficienţei de reglementare a normei juridice, instanţa de contencios constituţional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii"".
În consecinţã, prevederile de lege criticate nu pot fi supuse controlului de constituţionalitate sub aspectul invocat, excepţia urmând a fi respinsã, ca fiind inadmisibilã
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , excepţie ridicatã de Cornelia Irina Bunescu în Dosarul nr. 17.337/215/2007 al Judecãtoriei Craiova şi de Alexandru Lãzeanu în Dosarul nr. 17.327/215/2007 al aceleiaşi instanţe.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 mai 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
