Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 534 din 9 aprilie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215^1 alin. 2 raportat la art. 146 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 5 iunie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Radu Cozaciuc în Dosarul nr. 5.005/285/2008 al Judecãtoriei Rãdãuţi.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 noiembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 5.005/285/2008, Judecãtoria Rãdãuţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Radu Cozaciuc.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã prevederea expresã a unei anumite sume de bani în funcţie de care se stabileşte agravanta la infracţiunea de delapidare încalcã principiile constituţionale. Astfel, pentru a se stabili fãrã dubiu prejudiciul trebuie sã se administreze un vast probatoriu şi, de multe ori, dupã administrarea tuturor probelor, se determinã un prejudiciu mult mai mic decât cel indicat de partea civilã. În plus, stabilirea unei sume de bani în funcţie de care se prevede agravanta unei infracţiuni nu ţine cont întotdeauna de realitãţile sociale dintr-un anumit moment. Trebuie sã se aibã în vedere inflaţia, creşterea economicã, veniturile care se pot realiza, astfel încât se ajunge în situaţia în care o sumã de bani ce constituie "consecinţe deosebit de grave" sã fie echivalentul câtorva salarii.
Judecãtoria Rãdãuţi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã în cauzã este neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate nu intrã în contradicţie cu principiile constituţionale invocate. Faptul cã legiuitorul a înţeles sã stabileascã drept criteriu pentru evaluarea gradului de pericol social al unei infracţiuni, pe cel valoric, nu înseamnã cã prin aceasta ar fi încãlcate dispoziţiile constituţionale şi cã în atare situaţie inculpatul nu ar beneficia de un proces echitabil sau cã nu s-ar bucura de prezumţia de nevinovãţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, având urmãtorul cuprins:
- art. 146 (Consecinţe deosebit de grave): "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubã materialã mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravã a activitãţii, cauzatã unei autoritãţi publice sau oricãreia dintre unitãţile la care se referã art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";
- art. 215^1 (Delapidarea) alin. 2: "În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."
Se susţine cã aceste dispoziţii legale încalcã dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovãţie şi în art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã, în esenţã, critica autorului excepţiei vizeazã norma cu caracter explicativ cuprinsã în art. 146 din Codul penal, în raport cu care este reglementatã agravanta infracţiunii de delapidare prevãzutã de art. 215 alin. 2; în opinia sa, criteriul valoric avut în vedere de legiuitor pentru a defini sintagma "consecinţe deosebit de grave" este inadecvat şi în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale invocate.
În jurisprudenţa sa, de exemplu prin <>Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 de 28 februarie 2006, Curtea a statuat cã reglementarea cuprinsã în art. 146 din Codul penal este necesarã cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevãzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, spre exemplu, furtul calificat, tâlhãria, înşelãciunea, delapidarea sau distrugerea calificatã. Susţinerile referitoare la caracterul inadecvat al criteriului valoric care determinã înţelesul expresiei consecinţe deosebit de grave, deşi pot fi reale în condiţii de devalorizare a monedei naţionale, nu pot fi reţinute. Modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptãrii ei la realitãţile sociale, este o prerogativã exclusivã a autoritãţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţãrii". Curtea Constituţionalã, potrivit competenţei sale înscrise în <>art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992 , verificã, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fãrã a putea modifica sau completa prevederea legalã supusã controlului. De aceea, Curtea Constituţionalã nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevãzute la art. 146 din Codul penal sau pentru a aprecia dacã aceasta corespunde realitãţilor sociale existente la un moment dat.
Pentru argumentele reţinute în cuprinsul aceleiaşi decizii, Curtea a statuat cã acest text de lege nu încalcã dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil şi nici pe cele ale art. 23 alin. (11) din Constituţie, privind prezumţia de nevinovãţie. Întrucât nu au intervenit elemente noi, motivele care au fundamentat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul de procedurã penalã sunt valabile şi în prezenta cauzã, în care aceste dispoziţii legale sunt raportate la cele ale art. 215^1 alin. 2 din Codul penal.
Nu poate fi reţinutã nici pretinsa încãlcare art. 1 alin. (5) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie, deoarece textele de lege criticate sunt în deplinã concordanţã cu regula constituţionalã potrivit cãreia nicio pedeapsã nu poate fi stabilitã sau aplicatã decât în condiţiile şi în temeiul legii.
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicatã de Radu Cozaciuc în Dosarul nr. 5.005/285/2008 al Judecãtoriei Rãdãuţi.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 aprilie 2009.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
