Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 534 din 17 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 666 din 2 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Coral Tex" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 7.898/2005 al Tribunalului Cluj - Secţia litigii de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 7.898/2005, Tribunalul Cluj - Secţia litigii de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Coral Tex" - S.A. din Galaţi într-un litigiu având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei autorizaţii de construire.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instituie o discriminare în privinţa posibilitãţii de a cere anularea unui act administrativ individual între persoanele care au solicitat emiterea actului respectiv şi persoanele care au calitatea de terţi în raport cu actul administrativ, dar pot fi vãtãmate în drepturile lor prin acel act. Considerã cã aceste dispoziţii legale îngrãdesc exerciţiul dreptului de acces la instanţa de contencios administrativ, lezând şi dreptul de proprietate al terţilor.
Tribunalul Cluj - Secţia litigii de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, având în vedere cã termenul pentru introducerea cererii a fost stabilit în scopul asigurãrii siguranţei circuitului civil, fãrã a aduce atingere egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, protecţiei proprietãţii private sau dreptului persoanei vãtãmate de o autoritate publicã de a obţine recunoaşterea dreptului pretins şi anularea actului ilicit.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusã şi peste termenul prevãzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului".
Alin. (1) al art. 11 din lege, la care face referire art. 11 alin. (2), prevede cã cererile prin care se solicitã anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce la instanţa competentã într-un termen de 6 luni de la data primirii rãspunsului la plângerea prealabilã, data comunicãrii refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii, data expirãrii termenului legal de soluţionare a cererii sau data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, dupã caz.
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietãţii private, precum şi art. 52 alin. (1) şi (2) privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Textul de lege criticat a mai format obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu prevederile <>art. 21 din Constituţie, iar Curtea, de exemplu, prin Decizia nr. 123 din 16 februarie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 22 martie 2006, a respins excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. În considerentele acelei decizii s-a arãtat, printre altele, cã stabilirea unor condiţionãri pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încãlcare a dreptului de liber acces la justiţie şi la un proces echitabil, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, ca şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi în modalitãţile instituite de lege. Totodatã, s-a reţinut cã dispoziţiile <>art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu instituie un termen de naturã a afecta însãşi esenţa dreptului de acces liber la justiţie. Legiuitorul, instituind un astfel de termen, a avut în vedere securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice, şi nicidecum îngrãdirea accesului liber la justiţie. Totodatã, Curtea a stabilit cã textul de lege criticat asigurã posibilitatea neîngrãditã a celor interesaţi de a se adresa justiţiei, însã în formele şi modalitãţile instituite prin lege.
Curtea constatã cã art. 52 alin. (1) şi (2) din Constituţie reglementeazã tot dreptul de acces liber la justiţie, dar cu referire la o situaţie specialã, respectiv la cazul în care o persoanã este vãtãmatã în drepturile sau în interesele sale legitime de o autoritate publicã. Astfel, considerentele şi soluţia deciziei citate îşi pãstreazã valabilitatea şi la examinarea constituţionalitãţii <>art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prin raportare la aceste dispoziţii constituţionale.
Totodatã, Curtea reţine cã textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu conţine nicio dispoziţie prin care s-ar crea privilegii sau discriminãri. Alin. (1) al art. 11 prevede regula generalã potrivit cãreia termenul pentru introducerea cererii la instanţa de contencios administrativ este de 6 luni, iar alin. (2) stabileşte excepţia, în sensul cã, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral cererea poate fi introdusã şi peste acest termen, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. Aceste reglementãri se aplicã deopotrivã tuturor persoanelor care se considerã vãtãmate prin actul administrativ şi vor sã-l atace.
În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei a prevederilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea reţine cã acestea nu au incidenţã în cauzã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu vizeazã dreptul de proprietate sau proprietatea privatã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Coral Tex" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 7.898/2005 al Tribunalului Cluj - Secţia litigii de muncã, asigurãri sociale şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
