Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 532 din 27 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 lin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, precum si a dispozitiilor art. 83 din Codul penal
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 685 din 10 august 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, excepţie ridicatã de Attila Botoş în Dosarul nr. 8.674/2005 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã.
La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, precizând mai întâi cã din modul în care este argumentatã excepţia rezultã cã obiectul acesteia îl constituie, cât priveşte <>art. 79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , dispoziţiile alin. (4) ale acestui articol, iar nu cele ale alin. (1), pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, cu referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 8.674/2005, Tribunalul Cluj - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, excepţie ridicatã de Attila Botoş în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în ceea ce priveşte <>art. 79 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , cã obligarea conducãtorului unui autovehicul, suspectat cã se aflã în stare de ebrietate, de a se supune, sub sancţiune penalã, recoltãrii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei este contrarã prevederilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul persoanei la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, potrivit cãrora nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman ori degradant. Aceastã obligare a conducãtorului de autovehicul de a se supune recoltãrii probelor biologice constituie, în opinia autorului excepţiei, o încãlcare a prezumţiei de nevinovãţie, consacratã de art. 23 alin. (11) din Constituţie, respectiv de art. 11 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi de art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, întrucât "obligã pur şi simplu
cetãţeanul sã contribuie la punerea lui sub acuzare". De asemenea, aceleaşi dispoziţii legale sunt considerate contrare şi art. 53 alin. (1) din Legea fundamentalã, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Autorul excepţiei susţine cã art. 83 din Codul penal încalcã principiul neretroactivitãţii legii penale, precum şi principiul legalitãţii pedepsei, deoarece "obligã instanţa de judecatã" sã îi aplice o pedeapsã cu executarea în regim de detenţie, cu toate cã anterior legea a dat posibilitatea sã i se aplice acestuia o pedeapsã cu suspendarea condiţionatã a executãrii.
Tribunalul Cluj - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentalã invocate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit încheierii de sesizare a Curţii, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, cât priveşte <>art. 79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , alin. (1) al acestui articol, care incrimineazã fapta constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de cãtre o persoanã care are o îmbibaţie alcoolicã de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depãşeşte 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau care se aflã sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. Din examinarea susţinerilor autorului excepţiei se constatã însã cã acesta criticã, în realitate, prevederile alin. (4) al <>art. 79 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , potrivit cãrora "Refuzul, împotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltãrii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse
sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testãrii aerului expirat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani". Se susţine în acest sens cã obligarea conducãtorului unui autovehicul, suspectat cã se aflã în stare de ebrietate, de a se supune, sub sancţiune penalã, recoltãrii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, este contrarã prevederilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate.
Aşa fiind, Curtea urmeazã sã se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, mai sus citate, precum şi a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, acest din urmã text de lege având urmãtorul cuprins:
"Dacã în cursul termenului de încercare cel condamnat a sãvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivã chiar dupã expirarea acestui termen, instanţa revocã suspendarea condiţionatã, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicatã pentru noua infracţiune.
Revocarea suspendãrii pedepsei nu are loc însã, dacã infracţiunea sãvârşitã ulterior a fost descoperitã dupã expirarea termenului de încercare.
Dacã infracţiunea ulterioarã este sãvârşitã din culpã, se poate aplica suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei chiar dacã infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendãri.
La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea sãvârşitã dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii de suspendare nu se mai aplicã sporul prevãzut de lege pentru recidivã."
În motivarea criticii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 se invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul persoanei la viaţã şi la integritatea fizicã şi psihicã, respectiv potrivit cãrora nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman ori degradant, ale art. 23 alin. (11) privitoare la prezumţia de nevinovãţie şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Se invocã, de asemenea, încãlcarea art. 11 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi a art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, privind prezumţia de nevinovãţie, cu raportare la art. 20 din Legea fundamentalã.
Art. 83 din Codul penal este criticat în raport cu prevederile Legii fundamentale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi în art. 23 alin. (12) care consacrã principiul legalitãţii pedepsei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine urmãtoarele:
I. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 criticate, Curtea constatã cã s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale şi din acte internaţionale invocate în prezenta cauzã şi cu o motivare similarã. Astfel, de exemplu, prin <>Decizia nr. 493 din 29 septembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, cã <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2), ale art. 23 alin. (11) şi ale art. 53 alin. (1). În ceea ce priveşte invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, cu referire la prevederile art. 11 pct. 1 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi ale art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Curtea a reţinut, în considerentele aceleiaşi
decizii, cã, întrucât textul de lege criticat nu contravine principiului constituţional al prezumţiei de nevinovãţie, nu se pune problema încãlcãrii celor douã texte din documentele internaţionale menţionate şi, pe cale de consecinţã, nici a incidenţei art. 20 din Constituţie.
Deoarece nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
II. Referitor la susţinerile de neconstituţionalitate ale art. 83 din Codul penal, Curtea constatã cã acesta nu conţine în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv şi nu face nicio precizare în legãturã cu aplicarea în timp a dispoziţiilor pe care le cuprinde, astfel cã nu poate reţine cã ar aduce atingere principiului neretroactivitãţii legii.
De asemenea, Curtea nu poate reţine nici încãlcarea, prin art. 83 din Codul penal, a dispoziţiilor art. 23 alin. (12) din Constituţie, care consacrã legalitatea pedepsei, întrucât revocarea suspendãrii condiţionate a executãrii pedepsei în cazul sãvârşirii unei infracţiuni este stabilitã prin lege, în temeiul prerogativelor conferite legiuitorului de dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora "competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
Pentru considerentele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a dispoziţiilor art. 83 din Codul penal, excepţie ridicatã de Attila Botoş în Dosarul nr. 8.674/2005 al Tribunalului Cluj - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 iunie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
