Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 53 din 20 februarie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 79 alin. (1), ale art. 80 si ale art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 152 din 28 martie 2001
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţie ridicatã de Silvia Maldarescu în Dosarul nr. 2.819/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea dispune sa se facã apelul şi în Dosarul nr. 272C/2000, având ca obiect aceeaşi excepţie.
La apelul nominal, în Dosarul nr. 272C/2000 se constata lipsa pãrţilor, fata de care, de asemenea, procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 164 din Codul de procedura civilã, pune concluzii de conexare a Dosarului nr. 272C/2000 la Dosarul nr. 271C/2000, deoarece cauzele au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 272C/2000 la Dosarul nr. 271C/2000.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca nu incalca prevederile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2), referitoare la neretroactivitatea legii civile, în art. 21 alin. (2), referitoare la accesul liber la justiţie, şi nici pe cele cuprinse în art. 24, referitoare la dreptul la apãrare. Se mai arata ca, potrivit art. 128 din Constituţie, "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", iar în conformitate cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 125 alin. (3), "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege". Asa fiind, prevederea unei singure cai de atac prin dispoziţiile legale criticate este conformã Legii fundamentale, care nu garanteazã pãrţilor exercitarea ambelor cai de atac (apel şi recurs), prevãzute de Codul de procedura civilã. Totodatã dispoziţiile legale criticate nu contravin nici accesului liber la justiţie, drept fundamental prevãzut la art. 21, şi nici dreptului la apãrare garantat prin art. 24 din Constituţie. În final, se considera ca textele de lege criticate nu conţin dispoziţii cu caracter retroactiv, astfel încât nu contravin nici prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierile din 7 iunie 2000, pronunţate distinct în dosarele nr. 2.819/2000 şi nr. 2.820/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, excepţii ridicate de Silvia Maldarescu şi, respectiv, de Radu Ionita Maldarescu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii susţin ca dispoziţiile art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 incalca prevederile art. 15 alin. (2), referitoare la neretroactivitatea legii civile, ale art. 21 alin. (2), referitoare la accesul liber la justiţie, precum şi ale art. 24 din Constituţie, referitoare la dreptul la apãrare. Se arata ca, întrucât, potrivit textelor de lege contestate, singura cale de atac în materia litigiilor de munca este recursul, sunt îngrãdite accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare "prin restrangerea dreptului la exercitarea unei cai de atac (apelul)". Totodatã se considera ca se incalca şi dispoziţiile art. 2 pct. 3 din Codul de procedura civilã, referitoare la folosirea caii de atac a recursului impotriva hotãrârilor pronunţate de judecãtorii. Se mai critica aceste dispoziţii legale şi pentru ca, în opinia autorilor exceptiei, nu este reglementatã situaţia litigiilor aflate în curs de judecata.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate, considera ca aceasta este neîntemeiatã, deoarece "şi alte litigii cu grad asemãnãtor de dificultate beneficiazã doar de doua grade de jurisdicţie, respectiv judecata în fond şi recurs. Prin eliminarea caii de atac a apelului, pãrţile nu sunt prejudiciate, beneficiind de o judecata justa şi corecta, considerând ca ratiunea legii a constat în celeritatea soluţionãrii acestor cauze având în vedere raporturile sociale deduse în fapt judecaţii".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 este neîntemeiatã. Se apreciazã ca "legiuitorul a prevãzut, în mod expres, utilizarea unei singure cai de atac ordinare - recursul, cu termen procedural mai scurt în raport cu cel prevãzut de Codul de procedura civilã, suprimand calea de atac a apelului, în vederea asigurãrii celeritatii soluţionãrii conflictelor de drepturi". Se considera ca textele de lege criticate sunt constituţionale şi în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentalã, deoarece "nu conţin nici o prevedere cu caracter de retroactivitate şi, în consecinta, hotãrârile instanţelor judecãtoreşti competente sa soluţioneze litigii de munca rãmân supuse cãilor de atac şi termenelor prevãzute de legea sub care au fost pronunţate, cum de altfel rezulta din dispoziţiile <>art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã". Totodatã se arata ca textele de lege criticate sunt conforme şi prevederilor art. 21 alin. (2) şi celor ale art. 24 din Constituţie, "întrucât accesul liber la justiţie şi dreptul la apãrare presupun accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte justiţia, instituirea regulilor de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti fiind de competenta exclusiva a legiuitorului". Se invoca în acest sens prevederile art. 125 alin. (3), potrivit cãrora "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege", precum şi ale art. 128 din Constituţie, în temeiul cãrora "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecatorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 79 alin. (1): "Hotãrârile instanţei de fond sunt definitive.";
- Art. 80: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de instanta de fond.";
- Art. 81 alin. (1): "În caz de admitere a recursului, instanta va judeca în fond cauza."
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate considera ca aceste dispoziţii legale contravin art. 15 alin. (2), referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 21 alin. (2), referitor la accesul liber la justiţie, precum şi art. 24 din Constituţie, referitor la dreptul la apãrare, texte care au urmãtoarea redactare:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";
- Art. 21 alin. (2): "Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinând excepţia, Curtea constata ca nu poate fi primitã nici una dintre criticile de neconstituţionalitate formulate de autorii exceptiei.
Astfel, în ceea ce priveşte susţinerea referitoare la retroactivitatea dispoziţiilor legale criticate Curtea retine ca nu sunt incalcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece, pe de o parte, textele de lege criticate nu conţin o asemenea dispoziţie cu caracter retroactiv, iar pe de alta parte, "lipsa unei menţiuni cu privire la situaţia litigiilor introduse anterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 168/1999 şi aflate în curs de judecata", invocatã de autorii exceptiei în susţinerea acestui motiv de neconstituţionalitate, nu este de natura sa confere un caracter retroactiv dispoziţiilor amintite, în absenta unor menţiuni exprese privind aplicarea retroactivã a legii. Totodatã Curtea constata ca, potrivit <>art. 90 din Legea nr. 168/1999 , aceasta lege "intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2000", data ulterioara adoptãrii legii (12 noiembrie 1999) şi publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.
Curtea retine ca este neîntemeiatã şi susţinerea autorilor exceptiei referitoare la contrarietatea textelor de lege criticate cu prevederile art. 21 alin. (2) din Constituţie, deoarece art. 79 alin. (1), art. 80 şi <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 nu ingradesc accesul liber la justiţie, ci, dimpotriva, permit soluţionarea litigiilor de munca (şi anume a conflictelor de drepturi) de cãtre instanţele judecãtoreşti, prevãzând doua grade de jurisdicţie (fond şi recurs). Utilizarea unei singure cai de atac ordinare - recursul -, cu termen procedural mai scurt în raport cu cel prevãzut de Codul de procedura civilã şi suprimarea caii de atac a apelului, prevãzute de dispoziţiile legale criticate, au ca finalitate doar asigurarea celeritatii soluţionãrii unor asemenea litigii, iar nu încãlcarea drepturilor fundamentale invocate. Totodatã Curtea retine, din perspectiva art. 125 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege", precum şi a art. 128 din Constituţie, în temeiul cãruia "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", ca Legea fundamentalã a lãsat în competenta autoritãţii legiuitoare [care, potrivit art. 58 alin. (1), este Parlamentul] sa reglementeze "competenta", "procedura", precum şi "cãile de atac", în raport cu specificul domeniilor litigioase reglementate. Invocarea, în motivarea exceptiei, a încãlcãrii dispoziţiilor art. 2 pct. 3 din Codul de procedura civilã nu are nici o relevanta, întrucât Curtea examineazã conformitatea acestora cu Constituţia, iar nu contrarietatea unor dispoziţii legale cu alte dispoziţii de drept comun.
De altfel, Curtea Constituţionalã a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, ca "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedura, ca şi modalitãţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalitãţile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãreia nici o lege nu poate îngrãdi accesul la justiţie, are ca semnificatie faptul ca legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social".
Aceste considerente, precum şi soluţia pronunţatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine modificarea jurisprudenţei Curţii.
Curtea mai retine ca prin textele de lege criticate nu se incalca nici prevederile constituţionale cuprinse în art. 24, referitoare la dreptul la apãrare, deoarece exercitarea acestui drept nu este îngrãditã, pãrţile având dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului, independent de gradele de jurisdicţie prevãzute la art. 79 alin. (1) şi <>art. 80 din Legea nr. 168/1999 .
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (1), ale art. 80 şi ale <>art. 81 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de munca, ridicate de Silvia Maldarescu în Dosarul nr. 2.819/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã, precum şi de Radu Ionita Maldarescu în Dosarul nr. 2.820/2000 al aceleiaşi instanţe.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 20 februarie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Marioara Prodan
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
