Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
-------------
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 97 din 24 septembrie 1996.
Mihai Constantinescu - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent
Completul de judecata, convocat fãrã citarea pãrţilor, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, examinînd excepţia de neconstituţionalitate a art. 145 şi art. 223 alin. 3 din Codul penal, invocatã de inculpata Carcei Virginia, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 30 din Legea nr. 22/1969, invocatã de partea responsabilã civilmente, Dumitrescu Ene, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 ianuarie 1996, Curtea de Apel Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate menţionate, ridicate în fata sa, în Dosarul nr. 1.640/1995.
Excepţia de neconstituţionalitate a art. 145 şi a art. 223 alin. 3 din Codul penal a fost invocatã de inculpata Carcei Virginia, cu motivarea ca aceste dispoziţii contravin prevederilor art. 135 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi sînt abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie.
Opinia Curţii de Apel Galaţi cu privire la aceasta excepţie de neconstituţionalitate este ca "prevederile Codului penal, referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc, nu sînt constituţionale".
Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 22/1969, care stabilesc rãspunderea subsidiara, a fost ridicatã de partea responsabilã civilmente, Dumitrescu Ene, fãrã însã sa o motiveze.
În încheierea prin care a sesizat Curtea Constituţionalã, Curtea de Apel Galaţi a omis sa-şi exprime opinia conform art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.
La cererea Curţii Constituţionale, instanta a completat Încheierea de sesizare din 18 ianuarie 1996 cu opinia sa, în sensul ca dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 22/1969 nu sînt constituţionale.
În vederea soluţionãrii excepţiilor de neconstituţionalitate, au fost solicitate, în baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.
Guvernul, exprimindu-şi punctul de vedere, apreciazã ca excepţiile de neconstituţionalitate invocate sînt neintemeiate, deoarece Curtea s-a pronunţat în mod consecvent asupra constituţionalitãţii art. 145 şi art. 223 din Codul penal, astfel ca excepţia apare ca fiind lipsitã de obiect, precum şi în ceea ce priveşte constituţionalitatea art. 30 din Legea nr. 22/1969, în legatura cu care, de asemenea, Curtea s-a pronunţat, în sensul ca, în noua sa redactare, dupã modificare, aceasta lege este conformã Constituţiei, instituind mãsuri ce se aplica pentru protecţia proprietãţii private, indiferent de titular; evident, cu atît mai mult, aceste mãsuri sînt aplicabile proprietãţii publice.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
avînd în vedere încheierea de sesizare, astfel cum a fost completatã, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, dispoziţiile art. 145 şi art. 223 alin. 3 din Codul penal şi ale art. 30 din Legea nr. 22/1969 raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 şi urmãtoarele din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenta sa se pronunţe asupra excepţiilor de neconstituţionalitate invocate.
Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi 223 din Codul penal, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 7 septembrie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 27 septembrie 1993, a statuat ca dispoziţiile din Codul penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc sînt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinta, acestea urmeazã sa se aplice numai cu privire la bunurile prevãzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formeazã obiectul exclusiv al proprietãţii publice. În acest sens este şi practica jurisdicţionalã a Curţii Constituţionale referitoare la art. 145 şi art. 223 din Codul penal, asa cum rezulta din Decizia Curţii Constituţionale nr. 33 din 26 mai 1993, rãmasã definitiva ca urmare a Deciziei nr. 63 din 4 noiembrie 1993, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 36 din 27 aprilie 1994, rãmasã definitiva ca urmare a Deciziei nr. 115 din 16 noiembrie 1994.
Ţinînd seama de prevederile art. 145 alin. (2) din Constituţie, care stipuleazã ca deciziile Curţii Constituţionale sînt obligatorii erga omnes, reiese ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi 223 din Codul penal, ridicatã de Carcei Virginia în Dosarul nr. 1.640/1995 al Curţii de Apel Galaţi, a rãmas fãrã obiect.
Nici excepţia referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 22/1969 nu este intemeiata. Potrivit textului atacat, rãspunde, în limita valorii pagubei rãmase neacoperite de autorul direct, din momentul constatãrii insolvabilitatii acestuia, cel vinovat de angajarea unui gestionar cu nerespectarea dispoziţiilor legale ori de neluarea sau luarea cu intirziere a mãsurilor necesare pentru înlocuirea gestionarului cu privire la care a fost avertizat în scris ca nu-şi îndeplineşte atribuţiile în mod corespunzãtor, precum şi cel vinovat de neluarea mãsurilor necesare pentru stabilirea şi acoperirea pagubelor în gestiune sau de neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, în situaţia în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei.
Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 22/1969, invocatã de partea responsabilã civilmente, Dumitrescu Ene, în acelaşi Dosar nr. 1.640/1995 al Curţii de Apel Galaţi şi aprobatã de instanta, dar fãrã a se aduce vreun argument în sprijinul acesteia şi fãrã a se mentiona vreo dispoziţie constituţionalã care ar fi nesocotita prin dispoziţiile legale criticate, a constituit şi ea obiect al practicii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale. Menţionãm în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 5 aprilie 1995, rãmasã definitiva prin nerecurare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 17 iulie 1995. Prin aceasta decizie Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28-30 din Legea nr. 22/1969, invocatã de Cooperativa de Credit Abrud în dosarele nr. 736/1993 şi nr. 946/1994 ale Curţii de Apel Alba Iulia. În considerentele deciziei s-a arãtat ca modificarea adusã Legii nr. 22/1969 prin Legea nr. 54/1994 dovedeşte atît intenţia legiuitorului de a menţine în vigoare reglementarea respectiva, cît şi vointa sa de a o face aplicabilã tuturor situaţiilor rezultind din cauzarea de prejudicii de cãtre gestionãrii proprietãţii publice sau private.
Avînd în vedere caracterul special al Legii nr. 22/1969, precum şi scopul acesteia, în forma rezultatã dupã modificarea ei, de a proteja în egala mãsura ambele forme de proprietate - publica sau privatã - impotriva unor acte prejudiciabile, Curtea constata ca art. 30 din lege, care reglementeazã rãspunderea subsidiara, nu incalca nici o prevedere constituţionalã.
Dimpotriva, rãspunderea subsidiara este consacratã în dreptul civil, iar art. 30, ce face obiectul exceptiei, dupã modificarea Legii nr. 22/1969, este conform cu dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular".
Pentru considerentele expuse, avînd în vedere dispoziţiile art. 145 şi art. 223 din Codul penal, ale art. 30 din Legea nr. 22/1969, modificatã prin Legea nr. 54/1994, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145 şi art. 223 alin. 3 din Codul penal, invocatã de Carcei Virginia, inculpata în Dosarul nr. 1.640/1995 al Curţii de Apel Galaţi.
2. Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 22/1969, invocatã de Dumitrescu Ene, parte responsabilã civilmente în Dosarul nr. 1.640/1995 al Curţii de Apel Galaţi.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã la data de 2 mai 1996.
PREŞEDINTE,
dr. Mihai Constantinescu
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
