Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 53 din 12 februarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 240 din 18 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Dana Titian - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal rãspunde Uniunea Democratã Maghiarã din România, prin avocat Gy'f6rgy Frunda, cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa autorului excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul pãrţii prezente solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã dispoziţiile <>art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 nu numai cã nu încalcã prevederile art. 16 din Constituţie, ci constituie chiar aplicarea principiului egalitãţii de şanse şi al nediscriminãrii consacrat de acestea. De asemenea, considerã cã textul de lege criticat este în concordanţã cu art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, întrucât apreciazã cã <>art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 mai 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 16.039/2002, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Partidul România Mare într-o cauzã civilã având ca obiect o cerere de dizolvare a Uniunii Democrate Maghiare din România.
În motivarea excepţiei se susţine cã dispoziţiile <>art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 contravin art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi, întrucât "creeazã, în favoarea organizaţiilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, un regim special, derogatoriu de la dreptul comun al asociaţiilor, astfel dupã cum este reglementat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 ". De asemenea, se susţine cã, prin stabilirea criteriului participãrii la alegeri, textul creeazã discriminare între asociaţii, ceea ce permite acestora sã "desfãşoare o activitate pur politicã, contrar scopului lor".
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens, se aratã cã textul de lege criticat instituie o inegalitate între asociaţii pe criteriul unic al participãrii acestora la alegeri, cu consecinţa stabilirii unui regim privilegiat şi discriminatoriu de activitate, organizare şi obligaţii.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În esenţã, în susţinerea acestui punct de vedere, aratã cã art. 16 din Constituţie priveşte persoanele fizice şi are în vedere egalitatea de şanse între cetãţeni, pe când textul de lege criticat îşi are temeiul în prevederile constituţionale ale art. 62 alin. (2), care creeazã pentru organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale un regim diferit de regimul celorlalte asociaţii şi fundaţii, menit "sã le permitã nu numai participarea la alegeri, dar şi reprezentarea lor în Parlament, chiar dacã nu întrunesc în alegeri numãrul de voturi necesar reprezentãrii".
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcã art. 16 din Constituţie. În acest sens, aratã cã organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, al cãror temei constituţional este art. 62 alin. (2), se aflã într-o situaţie diferitã faţã de organizaţiile aparţinând celorlalţi cetãţeni români, ceea ce justificã regimuri juridice diferite.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie <>art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , care prevede: "Organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri li se aplicã în mod corespunzãtor prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) şi f), art. 47, 48 şi 53."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicatã, care prevede: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi, în consecinţã, urmeazã a fi respinsã.
În esenţã, critica de neconstituţionalitate constã în susţinerea potrivit cãreia <>art. 55 din Legea nr. 14/2003 asimileazã organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã în alegeri cu partidele politice, creându-le astfel un regim special, derogatoriu de la dreptul comun cu privire la asociaţii şi fundaţii reglementat de <>Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 . În consecinţã, se considerã cã prevederile menţionate contravin principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, consacrat de art. 16 din Constituţia republicatã.
În legãturã cu aceste susţineri, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 55 din Legea nr. 14/2003 nu încalcã art. 16 din Constituţia republicatã, ci, în realitate, sunt chiar în sensul aplicãrii principiului egalitãţii de şanse între cetãţeni, prin înlãturarea, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 4 alin. (2), a oricãror forme de discriminare, între altele, pe criterii "[...] de naţionalitate, de origine etnicã, [...], de apartenenţã politicã [...] ".
Totodatã, controlul de constituţionalitate a textului de lege criticat trebuie raportat şi la prevederile art. 62 alin. (2) din Constituţia republicatã, care stabilesc cã "Organizaţiile cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numãrul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetãţenii unei minoritãţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singurã organizaţie". Rezultã cã însãşi Constituţia conferã un regim special organizaţiilor aparţinând minoritãţilor naţionale care sã le permitã acestora reprezentarea politicã în cadrul autoritãţii legiuitoare. Aşadar, <>art. 55 din Legea nr. 14/2003 , care stabileşte cã prevederile legii partidelor politice se aplicã, cu excepţia articolelor pe care le menţioneazã, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale care participã la alegeri, este în concordanţã cu acest text constituţional. În virtutea acestui text constituţional, care legitimeazã participarea organizaţiilor cetãţenilor care aparţin minoritãţilor naţionale la alegerile parlamentare, aceste organizaţii urmeazã a fi asimilate celorlalţi actori electorali, în speţã partidele politice, în lipsa unei asemenea asimilãri fiind pusã în pericol egalitatea de şanse a celor care participã la acest scrutin.
Cu alte cuvinte, organizaţiile create în baza dreptului de asociere, stabilit în art. 40 din Constituţia republicatã, se pot afla în situaţii juridice diferite, dupã cum participã sau nu la alegeri. Atunci când ele participã la alegeri, în condiţiile legii, asimilarea lor cu ceilalţi actori ai procesului electoral este impusã de principiul egalitãţii de şanse în derularea procesului electoral.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţia republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 55 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepţie ridicatã de Partidul România Mare în Dosarul nr. 16.039/2002 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 februarie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
